Ștefan Neaga

Ștefan Neaga
Date personale
Născut	24 noiembrie/7 decembrie 1900[2] Chișinău, Imperiul Rus[3]
Decedat	30 mai 1951 (50 de ani)[2] Chișinău, RSS Moldovenească, URSS[4]
Cetățenie	Regatul României  Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Ocupație	dirijor compozitor pianist
Activitate
Studii	Universitatea Națională de Muzică București, École normale de musique de Paris[1]
Instrument(e)	pian
Premii	Premiul Stalin Ordinul Lenin
Modifică date / text

Ștefan Neaga (n. 24 noiembrie 1900, Chișinău, Basarabia, Imperiul Rus — d. 30 mai 1951, Chișinău, RSS Moldovenească, URSS) a fost un compozitor, pianist și dirijor moldovean, membru de onoare al Academiei RSS Moldovenești din 1943 (în 1943 nu exista Academia RSSM).

La 18 ani Ștefan Neaga a terminat cu distincție școala muzicală din Chișinău. El a absolvit-o, având concepții progresiste despre arta muzicală. În preajma absolvirii școlii muzicale Ștefan Neaga s-a întâlnit cu Grigoraș Dinicu, violonist-concertist român care se bucura pe atunci de mare popularitate. Întâlnirea cu acest muzicant atât de apropiat de arta populară, a jucat un rol important în viața viitorului compozitor. În scurt timp a început a lucra în orchestra lui Dinicu în calitate de acompaniator, și treptat Neaga se înrola în activitatea de creație, ocupându-se cu prelucrarea cântecelor populare.

În 1920 el intră la academia de muzică și artă dramatică în clasa de pian special. Neaga nu-și termină studiile de compoziție: el absolvește cu mențiune academia la clasa de pian special și-și ia diploma cu atestarea de artist-specialist liber. Tânărul muzician concertează. Repertoriul său cuprinde creații de Bach, Beethoven, Ceaikovski, Chopin, Liszt, Debussy, Ravel, R. Strauss alți compozitori.

În 1926 el intră pentru a doua oară la academia de muzică și artă teatrală. În 1931 își termină studiile la academie. Pe parcursul cursurilor de compoziție ale lui Dimitrie Cuclin, noul dascăl al compozitorului moldovean, om foarte cult și instruit, Neaga a scris muzica simfonică (o simfonie, un poem simfonic), muzica de cameră (două sonate, un cvartet, un cvintet) și muzica dramatică. Neaga ia hotărârea de a pleca la Paris, unde evoluează ca solist-pianist, precum și în concerte; compune alături de Dinicu și în 1937 i se acordă premiul expoziției universale de la Paris. În același an Neaga este înscris ca student al școlii superioare pedagogice muzicale din Paris. Timp de 2 ani Ștefan Neaga studiază la cunoscutul pedagog Nadi Bulanje – reprezentantă a impresionismului francez. Ea îl sfătuia în permanență să utilizeze mai amplu tezaurul folcloric.

În piesele pentru pian din acea perioadă compozitorul se lăsa influențat de stilul virtuos, de salon.

“Parafraza” pentru pian poate servi drept exemplu de lucrare bazată, în linii mari, pe efecte aparente. “Parafraza” demonstrează înaltul nivel tehnic profesional al lui Neaga-pianistul.

• Muzica simfonică: ”Suita românească”, pentru orchestra mare; Simfonia în do minor; poemul simfonic“Poemul Nistrului”.
• Muzica de cameră: “Sonata pentru pian” (1933); “Sonata pentru vioară și pian”.
• Muzica corală: ”Coral și fuga”pentru cor mixt și pian;” Aleluia” pentru cor mixt și orgă.
• Muzica vocală: “Du-te, du-te dorule” “Cântec de pahar”, ”Paraschița”

Creația lui Ștefan Neaga:

I gen Lucrări simfonice

1. Simfonii vocale-3 cantate:Ștefan Cel Mare;Cantata jubiliară;Basarabenii.
2. Oratoriul Cîntecul renașterii;
3. Concertul pentru vioară și orchestră.

II gen Simfonii orchestrale

1. Două simfonii;
2. Două poeme: Nopțile în Crimeea; Muyicantul orb; Nistru;
3. Tabloul simfonic Balalaica,Nunta de la țară;
4. Fantezie simfonică-fantezie moldovenească;

III gen Amsambluri instrumentale

1. Trio, 2 cvartete;

IV gen Lucrări pentru pian

1. două sonate, diferite lucrări pentru pian - Nocturne, un dans moldovenesc Basarabca

V gen Lucrări vocale

1. Romanțe și cîntece pe versurile A. Pușkin, Emilian Bucov.
2. Prelucrări de cîntece populare moldovenești.

Acest articol biografic despre un moldovean este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!