[go: up one dir, main page]

Sari la conținut

Pestă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(dif) ← Versiunea anterioară | afișează versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
„Doctor mascat din timpul pestei (1656)“ tablou în cupru Paulus Fürst
Sub micropscop pe un câmp întunecat apare fluorescent Yersinia pestis
Răspândirea pestei 1998

Pesta sau ciuma (lat. pestis = epidemie) este o boală infecţioasă deosebit de contagioasă, produsă de bacteria Yersinia pestis. In trecut boala a luat forme de pandemie întinzându-se pe mai multe continente.
Pe continentul Europei pesta numită Moartea Neagră i-a în secolul XIV o deosebită amploare, din lipsa dovezilor insuficiente azi neputându-se cu certitudine dovedi că agentul patogen de atunci ar fi fost Yersinia pestis.

Forme de manifestare

Intr-o pandemie sunt prezente toate formele de pestă, mai frecvente fiind forma bubonică şi pulmonară . Dintr-o formă bubonică care fără un tratament adecvat se transformă de regulă într-o formă septicemică care duce la forma pulmonară.

  1. Formă carbunculoasă sau Bubonenpest (gr. bubo = bubă , umflătură).
    In forma bubonică (lat.Naike) infectarea este produsă de pişcătura purecelui de şobolan vectorul bolii ca gazdă intermediară transmite agentul patogen de la şobolan mai departe la om. Această mutare de gazdă a purecelui se întâmplă numai după moartea rozătorului, de aceea s-a observat o mortalitate în masă la şobololani, înaintea izbucnirii unei epidemii de pestă la om.
    Perioada de incubaţie durează de la câteva ore până la şapte zile.
    Simptomele fiind febră, durere de cap şi articulaţii, stare de abatere, slăbiciune până la pierderea de conştiinţei.
    Forma carbunculoasă provine de la umflăturile dureroase ganglionilor limfatici din regiunea gâtului, zonelor axilare, aceste tumefieri pot atinge 10 cm mărime şi datorită hemoragiilor din ţesut devin de culoare albastru închis până la negru, care ulcerează având un conţinut purulent. Această formă de pestă se poate agrava sau cu şanse de 50% duce la vindecare spontană, deschiderea chirurgicală a abceselor datorită pericolulului de răspândire a bacteriilor în sânge şi organe este contraindicat.
    Forma buboasă se transmite mai lent în iarnă ca vara, deoarece mobilitatea purecelui sub 12 °C este nulă.
  2. Forma septicemică frecvent fiind o formă secundară când agentul patogen ajunge şi se multiplică în sânge, această formă se manifestă cu o febră ridicată, frisoane, dureri de cap, stare gravă de abatere, cu regiuni hemoragice întinse, boala are o evoluţie supra acută (de la câteva ore, la 36 de ore) având procentul de mortalitate 90- 100 % la bolnavii netrataţi.
    Azi acest procent de mortalitate este mult mai redus prin folosirea de antibiotice .
  3. Forma pulmonară cu procentul de mortalitate 90- 100 % la bolnavii netrataţi.
  4. Forma abortivă


Legături externe