[go: up one dir, main page]

Sari la conținut

James Ivory (matematician)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(dif) ← Versiunea anterioară | afișează versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
James Ivory
Date personale
Născut[2][3][4] Modificați la Wikidata
Dundee, Scoția, Regatul Marii Britanii[5] Modificați la Wikidata
Decedat (77 de ani)[2][3][4] Modificați la Wikidata
Londra, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei Modificați la Wikidata
PărințiJames Ivory[*][[James Ivory ((died 1793))|​]][6]
Jane Brown[*][[Jane Brown (Peerage person ID=495887)|​]][6] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
astronom Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiDundee[7] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[8] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniumatematică  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Edinburgh
Universitatea Saint Andrews  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Academia Franceză de Științe
Academia de Științe din Berlin  Modificați la Wikidata
PremiiMembru al Societății Regale[*]
Medalia Copley ()[1]
Royal Medal ()
Bakerian Lecture[*][[Bakerian Lecture (one of the premier medals of the Royal Society that recognizes exceptional and outstanding science)|​]] ()  Modificați la Wikidata

James Ivory (n. , Dundee, Scoția, Regatul Marii Britanii – d. , Londra, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei) a fost un matematician britanic. A fost creatorul teoremei lui Ivory.

Ivory s-a născut în Dundee, fiind fiul lui James Ivory, un renumit ceasornicar. Familia locuia și lucra pe High Street din Dundee.[9]

A fost educat la Dundee Grammar School. În 1779 a intrat la Universitatea din St Andrews, distingându-se mai ales în matematică. A studiat apoi teologia; dar, după două cursuri la St. Andrews și unul la Universitatea Edinburgh, a abandonat orice idee despre biserică, în 1786 devenind profesor asistent de matematică și filozofie naturală la nou-înființata Academie Dundee. Trei ani mai târziu a devenit partener și manager al unei companii de filare a inului la Douglastown, în Forfarshire, urmănd încă în momente de relaxare studiile preferate. El a fost în esență un matematician auto-instruit, versat profund în geometria antică și modernă și având o cunoaștere completă a metodelor și descoperirilor analitice ale matematicienilor continentali.

O primă lucare, care se ocupă de o expresie analitică pentru rectificarea elipsei, este publicată în „Transactions of the Royal Society of Edinburgh” (1796); acesta și lucrările sale ulterioare despre ecuații cubice (1799) și problema Kepler (1802) evidențiază ușurința în tratarea formulelor algebice. În 1804, după dizolvarea companiei de filare a inului din care era manager, a obținut unul dintre catedrele de matematică a Colegiului Militar Regal, Great Marlow (apoi a fost relocat la Sandhurst); până în anul 1816, când starea de sănătate l-a obligat să demisioneze, și-a îndeplinit îndatoririle profesionale cu un succes remarcabil.

În această perioadă a publicat în Philosophical Transactions mai multe lucrări importante, care i-au adus Medalia Copley în 1814 și alegerea ca membru al Royal Society în 1815. O importanță deosebită o are o primă lucrare (Phil. Trans., 1809), cunoscută sub numele de teorema lui Ivory. De asemenea, a publicat ca anonim o ediție a Elementelor lui Euclid, care a fost descrisă ca a adus problemele dificile „mai la îndemâna înțelegerilor obișnuite”.[10] Lucrările sale ulterioare din Philosophical Transactions tratează refracțiile astronomice, perturbările planetare, echilibrul maselor fluide etc. Pentru investigațiile sale a primit o medalie regală în 1826 și o alta în 1839.

În 1831, la recomandarea Lordului Brougham, regele William IV i-a acordat o pensie de 300 de lire sterline pe an și l-a numit Cavaler al Ordinului Regal Guelphic, dar nu a fost avansat. Pe lângă faptul că a fost direct conectat cu principalele societăți științifice din propria țară, Royal Society of Edinburgh, Royal Irish Academy etc., a fost membru corespondent al Academiei Regale de Științe atât din Paris, cât și din Berlin și al Societății Regale din Göttingen.

În 1839, Universitatea St. Andrews i-a conferit un titlu onorific de doctor în drept (LLD).[11]

A murit la Hampstead, în nordul Londrei, la 21 septembrie 1842.[12]

  1. ^ Award winners : Copley Medal (în engleză), Societatea Regală din Londra, accesat în  
  2. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  3. ^ a b „James Ivory”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ a b Sir James Ivory, The Peerage, accesat în  
  5. ^ „James Ivory”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ a b The Peerage 
  7. ^ „James Ivory”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ IdRef, accesat în  
  9. ^ Dundee Post Office directory 1809
  10. ^ "Ivory, James" Biographical dictionary of eminent Scotsmen Volume 2, Glasgow : Blackie & Son, 1875. Page 351
  11. ^ ObituaryPhilosophical Magazine, 1843, volume 22, pages 142 – 148
  12. ^ Biographical Index of Former Fellows of the Royal Society of Edinburgh 1783–2002 (PDF). The Royal Society of Edinburgh. iulie 2006. ISBN 0 902 198 84 X. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]