Județul Vaslui

Format:Infobox Judete

Vasluiul este un județ în regiunea Moldova din România, situat în partea de est a țării, întinzându-se pe cursul superior și mijlociu al râului Bârlad; face parte din regiunea Nord - Est, în care sunt incluse și județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț și Suceava.

.

În ianuarie 2006, în ședință de Guvern a fost aprobată stema actuală a județului Vaslui. Modelul de stemă a fost conceput în 2004, de către un specialist în heraldică de la București, care a ales pentru crearea stemei simbolurile istorice ale fostelor ținuturi ale județului: Vaslui, Tutova și Fălciu. Stema județului se compune dintr-un scut cu trei cartiere, în care sunt înscrise simbolurile istorice ale ținuturilor, care sunt delimitate de un filet de aur. În primul cartier, în câmp roșu, este plasat un stup din nuiele de argint, încadrat de trei albine de aur, reprezentând vechea stemă heraldizată a Ținutului Vaslui. În cel de-al doilea cartier, tot pe fond roșu, sunt plasați trei pești de argint, suprapuși, redați spre dreapta, reprezentând stema tradițională a Ținutului Tutova. În cel de-al treilea cartier este plasat un bour de Elan moldovenesc, de argint, trecând spre dreapta, reprezentând stema și simbolul tradițional al Ținutului Fălciu.

Situat pe râul Bârlad, străbate partea de sud și sud-est a Podișului Central Moldovenesc, iar în partea centrală se întinde pe Colinele Tutovei și Dealurile Fălciului, diviziuni ale Podișului Bârladului — parte a Podișului Moldovei. Relieful este format din dealuri și văi largi, orientate preponderent nord-sud. Altitudinea maximă: 485m – Dealul Mângăralei, în nord-vest și 425m — Dealul Cetățuii, în partea de nord-est. Altitudinea medie este de 250-350m. Altitudinea minimă este de 10m în lunca Prutului. Clima este temperat continentală cu nuanțe excesive, fiind caracterizat prin veri călduroase și secetoase și ierni geroase. Temperaturile sunt cuprinse între 8°C și 9,8°C și precipitații relativ reduse. Rețeaua hidrografică este reprezentată în special de cursul mijlociu al râului Bârlad, cu afluenții Vaslui, Crasna, Tutova și Zeletin, iar în partea de sud-est a județului de râul Elan, afluent al Prutului. Principalele lacuri: Grosu, Balta Mare, Hârseții (lacuri de luncă), Solești, Cuibul Vulturilor, Mânjești, Tungujei, Căzănești, Râpa Albastră, Pușcași, Vulturești, Poșta Elan (lacuri de acumulare), Cârja, Negrești, Tăcuta, Rediu-Galian (iazuri piscicole).

Din suprafața totală de 533.127 ha (2,3% din suprafața totală a țării), 72,2% este zonă agricolă, 16,4% reprezintă păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră și 11,4% alte suprafețe (ape, suprafețe construite, drumuri, căi ferate, etc.).

Localitățile extreme ale județului sunt: la nord Tăcuta — Protopopești, la sud Tutova — Pochidia, la est Stănilești — Săratu și la vest Dragomirești — Vladia.

• Județul Iași, în partea de nord
• Județul Neamț, în partea de nord-vest
• Județul Bacău, în partea de vest
• Județul Vrancea, în partea de sud-vest
• Județul Galați, în partea de sud

În partea de est, peste râul Prut, se află Republica Moldova.

• Municipii:
  • Vaslui
  • Bârlad
  • Huși
• Orașe:
  • Negrești
  • Murgeni
• Comune: 81

• Sate : 460

Temperatura maximă absolută (40,6 grade C) a fost înregistrată la Murgeni la 21 august 1952, iar cea minimă (-32 grade C) la Negrești la 20 februarie 1954, fapt ce demonstrează, un aspect al continentalismului pronunțat, marcat de o amplitudine termică foarte mare a valorilor extreme, respectiv -72,6 grade C. Precipitațiile au o răspândire teritorială inegală, însemnând cantități mai mari în sectoarele deluroase și de podiș din N și V (circa 600 mm anual) și mai mici în zonele depresionare și de luncă (400-500 mm anual), secetele reprezentând un fenomen frecvent pentru județul Vaslui, perioada în care se înregistrează sub 200 mm anual, așa cum au fost în anii 1896, 1921, 1937, 1945-1946, 1948. Vânturile predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre N (19%), NV (17%), S și SE (13,5%) cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 și 6,5 metri pe secundă.

Vegetația include atât elemente specifice pădurilor central-europene (gorun, fag) cât și specii floristice caracteristice stepelor și silvostepelor continentale est-europene. În cadrul județului Vaslui se disting două mari zone de vegetație, una a pădurilor de foioase (în V și NV) și alta de stepă și silvostepă (S și SE). Cu toate că nu dispune de un patrimoniu turistic valoros, județul Vaslui suscită interes prin aspectul peisagist, predominant deluros și de podiș, prin existența unor obiective social-istorice și cultural-artistice, prin prezența mai multor rezervații naturale, a podgoriilor, precum și prin poziția la granița de E a țării, fiind în calea turiștilor în tranzit.

Populația la diferite recensământuri:

• 1930: 321.936 loc., din care 58.644 loc. în urban și 263.292 loc. în rural.
• 1948: 344.917 loc., din care 59.502 loc. în urban și 285.415 loc. în rural.
• 1956: 401.626 loc., din care 64.945 loc. în urban și 336.681 loc. în rural.
• 1966: 431.555 loc., din care 79.735 loc. în urban și 351.820 loc. în rural.
• 1977: 437.251 loc., din care 124.773 loc. în urban și 312.478 loc. în rural.
• 1992: 461.374 loc., din care 200.549 loc. în urban și 260.825 loc. în rural.
• 2002: 455.049 loc., din care 179.001 loc. în urban și 276.048 loc. în rural.

Format:Demografie/Județul Vaslui

Structura etnică a populației județului Vaslui la recensământul din anul 2002, se prezintă astfel:

Structura religioasă a populației județului Vaslui la recensământul din 2002, se prezintă astfel:

Existența celor mai vechi așezări pe teritoriul județului Vaslui este demonstrată de descoperirile arheologice din perioada neolitică, dar primele atestări documentare ale unor localități au apărut în 1375 și în documente interne din 1423. În perioada 1435-1442, Vaslui a fost rezidența Țării de Jos și era considerat a doua citadelă a Moldovei. De Vaslui scrie și Grigore Ureche în letopisețul său următoarele: „[...] la leatul 6948 dichemvrii 12 zile, iarăși au intrat tătarii în Țara de Jos, de au prădat și au arsu Vasluiul și Bârladul. Iară letopisețul leșesc de acești/tătari ce scrie mai suscă au prădat țara, nimica nu însemnează”.

În 1440, Bogdan al II-lea câștigă în pădurea de la Crasna o importantă bătălie împotriva polonilor, dar eroismul și patriotismul locuitorilor acestor meleaguri a fost dovedit în marea bătălie câștigată de Ștefan cel Mare în 1475 la Podul Înalt, bătălie cunoscută în istorie ca fiind cea mai strălucită victorie din istoria militară a României și cea mai mare victorie europeană împotriva otomanilor, până la asediul Vienei. Între secolele XVII - XVIII, mai multe așezări vasluiene, au fost prădate și incendiate de invaziile tătare și otomane, unele dintre ele fiind complet distruse, cum a fost și cazul actualei reședințe, Vaslui. În secolele care au urmat, locuitorii județului au participat activ la bătăliile pentru independență și libertate din 1848, 1858, 1877 și 1918 fiind recunoscuți pentru vitejia și curajul lor, lăsând eroi legendari, precum Peneș Curcanul. În secolul al XX-lea, alături de județul Botoșani, pe teritoriul județului a izbucnit Răscoala țărănească din 1907, care a antrenat mai multe localități printre care Huși, Vaslui, Bârlad, Stănilești, Muntenii de Jos ș.a.

Județul Vaslui, cu reședința la Vaslui, a fost înființat ca unitate administrativ teritorială sub denumirea de ținut, încă din secolul al XIX-lea și cuprindea o suprafață de 2132 km². În componența sa intrau 3 plăși: Racova, Stemnic și Crasna. Ca semn heraldic avea un scut crenelat, un stup și trei albine. În 1950, a fost înființată regiunea Bârlad cu reședința la Bârlad, iar în perioada 1956 - 1968, Vaslui, Fălciu și Tutova făceau parte din județul Iași. La 17 februarie 1968, a avut loc o împărțire administrativ teritorială, fiind astfel reînființat județul Vaslui în limitele cunoscute în prezent, din fostele județe Vaslui, Tutova (cu reședința la Bârlad) și Fălciu (cu prima reședință la Fălciu, apoi la Huși).

• 5 universități, școli de învățământ profesional tehnic de maiștri și învățământ postliceal de specialitate
• 18 licee și colegii
• 426 școli generale
• 384 grădinițe (din care 61 în mediul urban)

• Biblioteca Nicolae Milescu Spătaru din Vaslui
• Biblioteca Casei de cultură Constantin Tănase din Vaslui
• Biblioteca Municipală Stroe Belloescu din Bârlad
• Biblioteca orășenească din Huși
• Biblioteci comunale
• Biblioteci școlare

• Clubul elevilor din Vaslui
• Clubul copiilor ,,Spiru Haret" Barlad

• Fanfara Rotaria
• Fanfara de la Valea Mare
• Corala Fantasia
• Ansamblul Trandafir de la Moldova
• Ansamblul Izvorașul
• Ansamblul Ciobănaș cu trei sute de oi
• Grupul folcloric "Mugurel"

• Teatrul Victor Ion Popa din Bârlad
• Trupa de teatru și cinema „Europea” a Asociației Culturale Europea - Vaslui
• Trupa de teatru „GET” (Gest, Expresie, Teatralitate)

• Academia Bârlădeană
• Casa de Cultura Constantin Tanase Vaslui

Lista evenimentelor culturale publicată de Direcția județeana pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Vaslui

• Festivalul Internațional de umor "Constantin Tănase"
• Târgul meșterilor populari
• Festivalul fanfarelor
• Festivalul "Hora" de la Pădureni
• Festivalul-concurs de muzică ușoară "Constelația necunoscută"

• Fotbal:
  • FC Bârlad
  • Sporting Club Vaslui
  • FC Vaslui II
  • Fotbal Club Municipal Huși
  • Fortuna Vaslui
• Handbal:
  • Handbal Club Vaslui
• Rugby:
  • CS Rulmentul Bârlad
• Gimnastică:
  • CSS Bârlad
• Ju-Jitsu:
  • CS Alone Tiger
• Taekwon-do:
  • Clubul sportiv „Liga de Est” - Vaslui
• Lupte libere:
  • Clubul Sportiv „Viitorul” Vaslui
• Șah:
  • CS Alone Tiger

• Asociația Culturală "Europea"
• Asociația Umanitară "Noi și Voi"
• Asociația "Bună ziua, copii din România"
• Asociația "Emil Racoviță 2000"
• Asociația "Myosotis" România
• Asociatia Culturala "Poesis Moldaviae"

Asociatia ,,Pentru noi" Barlad

Fără a avea bogăția de obiective turistice care există în alte zone ale țării, acestea nu lipsesc însă din județul Vaslui. Putem spune, însă, că ele nu sunt îndeajuns cunoscute și valorificate. Acest județ este remarcabil prin tezaurele arheologice găsite aici, valorile etnografice și de artă populară, locurile istorice și monumentele care atestă existența milenară a românilor în această zonă, cât și contribuția lor la cultura universală. Castelul Mavrocordat, construit în secolul al XIX-lea, Cetatea lui Ștefan cel Mare, datând din secolul al XV-lea, Biserica Sf. Ioan, de asemenea fondată de Ștefan cel Mare în seculul al XV-lea sunt câteva din numeroasele vestigii istorice și culturale păstrate în județul Vaslui. Este de asemenea demn de menționat faptul că cele mai importante orașe din acest județ, Vaslui și Bârlad, au fost ridicate în secolele al XIV-lea și respectiv al XV-lea. Municipiul Huși, al treilea ca mărime în județ, este faimos în întreaga lume pentru podgoriile și calitatea vinurilor sale. Situându-se într-o zonă deluroasă, cu numeroase păduri și râuri, acest județ este bogat în peisaje frumoase, monumente istorice, atracții turistice care sunt adevărate încântări pentru ochiul și mintea vizitatorului, și o caldă invitație de a veni și a le vizita.

• Sala Arta din Vaslui
• Muzeul Vasile Pârvan din Bârlad, din 1914
• Casa Personalităților Bârlădene din Bârlad
• Casa Sturdza din Bârlad
• Muzeul Municipal Ștefan cel Mare din Huși
• Muzeul Viticol din Huși
• Muzeul Memorial Dimitrie Cantemir din Huși
• Muzeul Eparhial de Artă Religioasă din Huși
• Muzeul Sătesc Banca
• Colecția Eugenia și Costache Burada din Dănești
• Expoziția Memorială Dimitrie Cantemir din Dimitrie Cantemir
• Casa Memorială Emil Racoviță din Emil Racoviță
• Muzeul Sătesc Giurcani
• Muzeul Sătesc Grumezoaia
• Casa Memorială Elena Cuza din Solești
• Castelul Rosetti-Solescu din Solești
• Muzeul Sătesc Tăcuta
• Muzeul Sătesc Vulturești
• Muzeul Sătesc Vutcani

• Statuia lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt
• Ruinele Curții Domnești a lui Ștefan cel Mare din Vaslui
• Statuia de bronz a lui Ștefan cel Mare din Centrul Civic Vaslui (opera lui Iftimie Bârleanu)
• Mausoleul Peneș Curcanul din Parcul Copou în Vaslui
• Monumentul Independenței din Piața Palatului de Justiție în Vaslui
• Casa memorială Rosseti Solescu unde se află mormântul Elenei Cuza, în Solești.

• Biserica Sf. Ioan (1490) din Vaslui
• Biserica Domnească, zidită începând cu anul 1634 în timpul domnitorului Vasile Lupu, aflată în Bârlad
• Biserica Sf. Gheorghe zidită în 1843 în Bârlad;
• Biserica zidită de Ștefan cel Mare între 1494 - 1495, și devenită biserică episcopală în 1598 în timpul domniei lui Eremia Movilă, aflată în Huși
• Mânăstirea de la Moreni
• Mânăstirea de la Florești (ridicată în 1652)
• Mânăstirea de la Gârceni
• Mănăstirea Pârvești
• Mânăstirea de la Movila lui Burcel
• Biserica Sf. Nicolae Vaslui
• Mănăstirea Bujoreni
• Mănăstirea Grăjdeni
• Biserica Sf. Constatin și Elena (Mălăiești)

Din patrimoniul județului fac parte și grupa de aproximativ 70 de biserici de lemn, Vasluiul fiind județul cu cel mai mare număr de astfel de construcții din Moldova.

• Grădina Zoologică din Bârlad
• Pădurea seculară de la Movila lui Burcel
• Pădurea seacă Movileni
• Locul fosilifer Mălușteni
• Locul fosilifer Nisipăria Hulubăț
• Coasta Rupturile de la Tanacu
• Pădurea Bădeana
• Pădurea Bălteni
• Fânețele de la Glodeni
• Rezervații paleontologice la Mânzați comuna Ibănești

• Centrul de agrement pentru copii și tineret "Poiana Căprioarei"
• Parcul Copou din Vaslui
• Parcul 1 Mai din Huși
• Gradina publica Barlad

Pe teritoriul județului Vaslui, se însumează 2.138 km de drumuri, cu o densitate de 40,2 km la 100 km²:

• 8 trasee de drumuri naționale, din care:
  • 1 traseu de drum european: Drumul European E581 - coridorul paneuropean nr. IX;
  • 1 trasee de drum național principal: DN24;
  • 6 trasee de drumuri naționale secundare: DN2F, DN11A, DN15D, DN24A, DN26 și DN28;
• 52 trasee de drumuri județene;
• 197 trasee de drumuri comunale.

Echiparea cu căi ferate a teritoriului județului Vaslui totalizează 249 Km, din care 192 Km de linie cu o cale și 57 Km de linie cu 2 căi, cu o densitate de 47,7 km la 1000km²

• Linia 600: Făurei - Tecuci - Bârlad - Vaslui - Buhăiești - Iași - Ungheni;
• Linia 603: Bârlad - Fălciu - Fălciu Nord;
• Linia 604: Crasna - Huși;
• Linia 605: Buhăiești - Roman;
• Linia 703: Bârlad - Galați.

• Fălciu (România) / Cantemir (Republica Moldova) - trafic feroviar de marfă cu transbordare la Prut;
• Albița (România) / Leușeni (Republica Moldova) - trafic rutier internațional de călători și marfă.

• Industria componentelor mecanice
• Industria aparatelor de măsură și control
• Industria materialelor abrazive
• Industria producătoare de rulmenți
• Industria chimică
• Industria textilă
• Industria alimentară

• Expo ZooAgroInd
• Târgul General Vaslui
• Expo Casa Mea
• Infoteck Servicii Financiare

• ro Colegii uninominale pentru alegerea Camerei deputaților în județul Vaslui
• ro Colegii uninominale pentru alegerea Senatului în județul Vaslui
• ro Bisericile din România (serviciu de căutare)
• ro Județul Vaslui - Galeria personalităților

Format:Portal România

AB

AR

AG

BC

BH

BN

BT

BV

BR

BZ

CS

CL

CJ

CT

CV

DB

DJ

GL

GR

GJ

HR

HD

IL

IS

IF

MM

MH

MS

NT

OT

PH

SM

SJ

SB

SV

TR

TM

TL

VS

VL

VN

B

• Județele României
• Județele interbelice ale Regatului României
• Listă de localități din județul Vaslui
• Listă de comune din județul Vaslui
• Galeria de steme și steaguri ale județului Vaslui
• Judetul Vaslui statistici