Alfabetul fenician
Alfabetul fenician | |
Tip | Abjad |
---|---|
Limbi scrise | feniciană, punic |
Perioadă de utilizare | c. 1050–150 BC[1] |
Sisteme-părinte | |
Sisteme-copil | |
Sisteme-surori | |
Unicode | U+10900–U+1091F |
ISO 15924 | Phnx |
Notă: Această pagină poate conține simboluri Unicode. Fără suport de afișare corespunzător, se pot vedea semne de întrebare, pătrățele sau alte simboluri în locul caracterelor potrivite. | |
Modifică text |
|
Alfabetul fenician este un abjad folosit inițial pentru scrierea limbii feniciene, dar care se crede că mai apoi a dus la apariția altor sisteme de scriere folosite astăzi, precum cel latin, arab, ebraic, grec și cel chirilic.
Cele mai vechi scrieri folosind abjadul fenician datează aproximativ din anul 1000 î.Hr., în inscripții găsite în orașele și coloniile feniciene de pe țărmul Mediteranei, ca de exemplu Byblos (azi în Liban) și Cartagina (nordul Africii). Dar cel mai vechi abjad este cel ugaritic și datează din 1200 î.Hr., cu 200 de ani mai vechi decât cel fenician. Ideea că abjadul fenician ar sta la originea tuturor alfabetelor, pe lângă faptul că este o idee eronată, se datorează descoperirii alfabetului ugaritic abia în 1920 pe când cel fenician a fost descoperit cu aproximativ 220 de ani înaintea acestuia.[3][4]
Literele alfabetului
[modificare | modificare sursă]Alfabetul fenician este un abjad (un alfabet consonantic, care nu notează vocalele; acestea trebuie deduse din context).
Tabelul de mai jos cuprinde literele alfabetului fenician cu numele și înțelesurile de origine, și arată la care litere a dat naștere în alfabetele ebraic, arab, grec, latin și chirilic.
Literă | Nume | Înțeles | Transliterare | Litera corespunzătoare în | ||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Alfabetul ebraic |
Alfabetul arab |
Alfabetul grec |
Alfabetul latin |
Alfabetul chirilic | ||||
𐤀 | ʼāleph | bou | ʼ | א | ﺍ | Αα | Aa | Аа |
𐤁 | bēth | casă | b | ב | ﺏ | Ββ | Bb | Бб, Вв |
𐤂 | gīmel | cămilă | g | ג | ﺝ | Γγ | Cc, Gg | Гг |
𐤃 | dāleth | ușă (toc) | d | ד | ﺩ | Δδ | Dd | Дд |
𐤄 | hē | fereastră | h | ה | ﮬ | Εε | Ee | Ее, Єє |
𐤅 | wāw | cîrlig | w | ו | ﻭ | Υυ | Ff, Uu, Vv, Ww, Yy | Уу |
𐤆 | zayin | armă | z | ז | ﺯ | Ζζ | Zz | Зз |
𐤇 | ḥēth | gard | ḥ | ח | ﺡ | Ηη | Hh | Ии |
𐤈 | ṭēt | roată | ṭ | ט | ﻁ | Θθ | Фф | |
𐤉 | yōdh | braț | y | י | ﻱ | Ιι | Ii, Jj | Іі |
𐤊 | kaph | palmă | k | כ | ﻙ | Κκ | Kk | Кк |
𐤋 | lāmedh | băț, nuia | l | ל | ﻝ | Λλ | Ll | Лл |
𐤌 | mēm | apă | m | מ | ﻡ | Μμ | Mm | Мм |
𐤍 | nun | șarpe | n | נ | ﻥ | Νν | Nn | Нн |
𐤎 | sāmekh | djed | s | ס | س | Ξξ, Χχ | Xx | Хх |
𐤏 | ʼayin | ochi | ʼ | ע | ﻉ | Οο | Oo | Оо |
𐤐 | pē | gură | p | פ | ﻑ | Ππ | Pp | Пп |
𐤑 | ṣādē | papirus (plantă) | ṣ | צ | ﺹ | Цц, Чч | ||
𐤒 | qōph | maimuță | q | ק | ﻕ | |||
𐤓 | rēš | cap | r | ר | ﺭ | Ρρ | Rr | Рр |
𐤔 | šin | dinte | š | ש | ش | Σσ | Ss | Сс, Шш |
𐤕 | tāw | semn | t | ת | ﺕ | Ττ | Tt |
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ The date of 1050 BC is conventional, the oldest known inscriptions are from the 10th century BC; the predecessor scripts used in the Syro-Hittite kingdoms of the 13th to 12th centuries BC is classified as "Proto-Canaanite". Use of the Phoenician script declined during the Hellenistic period as its evolved forms replaced it; it became obsolete with the destruction of Carthage in 149 BC.
- ^ Himelfarb, Elizabeth J. "First Alphabet Found in Egypt", Archaeology 53, Issue 1 (January/February 2000): 21.
- ^ Béatrice André-Leickman, Christiane Ziegler (éds.), Naissance de l'écriture, cunéiformes et hiéroglyphes, Éditions de la Réunion des musées nationaux, Paris, 1982, pag. 173
- ^ Colectiv redacțional sub îndrumarea lui Giovanni Giovannini, Enrico Carită - De la silex la siliciu istoria mijloacelor de comunicare în masă, Editura Tehnică, 1989, pag. 36-37
- Je m'appelle Byblos, Jean-Pierre Thiollet, H & D, Paris, 2005