împrumuta
Etimologie
Din latină *impromutare < impromutuāre sau din împrumut.
Pronunție
- AFI: /ɨm.pru.mu'ta/
Verb
| Conjugarea verbului (se) împrumuta | |
| Infinitiv | a (se) împrumuta |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) împrumut |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) împrumute |
| Participiu | împrumutat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz. și refl.) a da cuiva sau a lua de la cineva un bun care urmează să fie restituit.
- Cât vrei să-ți împrumut?
- S-a împrumutat cu o sumă mică.
- a adopta cuvinte, obiceiuri etc.; p. ext. a imita.
- Împrumutase o temă folclorică.
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a lua pentru un timp (cu condiția restituirii)
|
|