uso

Vezi și : USO

(euskara)

• urzo

Origine incertă.

• AFI: /'u.s̺o/

uso

1. porumbel

• Wiktionary
• Wikiztegia

---

(italiano)

Din latină ūsus.

• AFI: /'uzo/

uso m., usi pl.

1. uz, întrebuințare, folosire, folosință

   L'uso di droghe è vietato dalla legge.

2. uzanță, obicei, tradiție, cutumă

• 1: utilizzo, utilizzazione, impiego

• disuso

• usare
• usuale
• usucapione
• usufrutto
• usura
• usurpare

Din usare.

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru usare.

   • română: (eu) uzez, folosesc

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario

---

(português)

Din latină ūsus.

• AFI: /'u.zu/

uso m., usos pl.

1. uz, întrebuințare, folosire, folosință
2. uzanță, obicei, tradiție, cutumă

• 1: utilidade
• 2: costume

• usar

Din usar.

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru usar.

   • română: (eu) uzez, folosesc

• Wiktionary
• Wikcionário

---

(español)

Din latină ūsus.

• AFI: /'u.so/

uso m., usos pl.

1. uz, întrebuințare, folosire, folosință

   El uso de la pena de muerte ha sido abolido.

2. uzanță, obicei, tradiție, cutumă

   Al uso antiguo hacemos una reverencia a la sagrada estatua.

• 1: empleo, utilización, aplicación, consumo
• 2: hábito, costumbre

• desuso

• usar

Din usar.

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru usar.

   • română: (eu) uzez, folosesc

• Wiktionary
• Wikcionario