tarlo

(italiano)

Din latină târzie tărmus < tarmes.

• AFI: /'tarlo/

tarlo m., tarli pl.

1. carul de mobilă; sfredelușul lemnului
2. (fig.) chinuire, torturare

• tarlatura

• tarlare

• Treccani.it

Derivat regresiv din tarlare.

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru tarlare.