tac

Vezi și : TAC, tác, tâc, tắc, tàc, taç

Onomatopee.

• AFI: /tak/

1. (adesea repetat) cuvânt care imită zgomotul produs prin lovirea unui obiect (de lemn).

• tăcăi

Din neogreacă τακοσ (tákos).

Declinarea substantivului tac
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tac	tacuri
Articulat	tacul	tacurile
Genitiv-Dativ	tacului	tacurilor
Vocativ	tacule	tacurilor

1. baston special de lemn, cu care jucătorii izbesc bilele la biliard; achiu.

Din tăcea.

1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru tăcea.
2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru tăcea.
3. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru tăcea.

• act
• cat

• DEX '98 via DEX online

---

(furlan)

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

tac

1. viezure (mamifer)