scula

Vezi și : sculă

Probabil latină *excubulare.

• AFI: /skuˈla/

1. (v.refl. tranz.) a (se) trezi din somn, a (se) deștepta.
2. (v.refl. tranz.) a (se) ridica (din pat) după o boală; a (se) vindeca, a (se) însănătoși.
3. (v.refl. tranz.) a (se) ridica în picioare, a (se) ridica de jos.
4. (v.refl.) (pop.) a se ridica să plece; (p.ext.) a începe o acțiune, a se apuca de o treabă.
5. (v.tranz.) (fig.) a mobiliza, a aduna (în vederea unei acțiuni).
6. (v.tranz. și refl.) a (se) răscula.
7. (v.refl.) (înv.) a porni la război, a se ridica (cu armele) împotriva cuiva.

• răscula
• sculare
• sculat

• (refl.) A se scula din morți = a învia

Din scula.

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru scula.

• calus
• cașul

• DEX '98 via DEX online