robi

Din rob.

• AFI: /roˈbi/

1. (v.tranz.) a lua cuiva libertatea; a ține în captivitate, a aduce în stare de rob.
2. (v.intranz.) a trăi în robie, a fi rob.
3. (v.intranz.) a munci din greu.
4. (v.tranz.) a menține o persoană sau o colectivitate în relații de subjugare politică, economică și socială, a aservi o țară, un popor etc.; a exploata.
5. (v.tranz.) (fig.) a înlănțui, a încleșta, a subjuga pe cineva (prin farmecul pe care îl execită).
6. (v.refl.) a fi robul unei pasiuni, a fi dominat de cineva sau de ceva.

• dezrobi
• robire
• robit
• robitor

Din robi.

1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru robi.

Din rob.

• AFI: /robʲ/

1. forma de plural nearticulat pentru rob.

• brio
• borî
• orbi

• DEX '98 via DEX online