ramificație
Etimologie
Din franceză ramification.
Pronunție
- AFI: /ra.mi.fi'ka.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului ramificație | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ramificație | ramificații |
| Articulat | ramificația | ramificațiile |
| Genitiv-Dativ | ramificației | ramificațiilor |
| Vocativ | ramificație | ramificațiilor |
- formare a ramurilor laterale la tulpinile și rădăcinile plantelor; ramificare.
- (concr.) parte desfăcută dintr-un întreg; ramură, braț.
- despărțitură, subdiviziune, subîmpărțire.
- locul de separare a unei căi de circulație, a unor conducte etc. în două sau în mai multe ramuri; (fiecare dintre) despărțiturile (secundare) formate prin această separare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online