parcurs

română

Din franceză parcours.

Declinarea substantivului parcurs
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	parcurs	parcursuri
Articulat	parcursul	parcursurile
Genitiv-Dativ	parcursului	parcursurilor
Vocativ	parcursule	parcursurilor

faptul de a parcurge o distanță, un drum etc.; (concr.) drum, traseu pe care îl străbate sau pe care trebuie să-l străbată cineva sau ceva pentru a ajunge de la un punct la altul.
lungimea unui drum sau a unei traiectorii între două puncte anumite.

(loc.adv.) Pe parcurs... = în timpul unei călătorii; între timp.
(loc.prep.) Pe parcursul... = în limitele..., în cuprinsul, în decursul...