laudă
 Vezi și : lăuda, lăudă, lauda
|
Etimologie
Din verbul a lăuda (derivat regresiv).
Pronunție
- AFI: /ˈla.u.də/
Substantiv
| Declinarea substantivului laudă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | laudă | laude |
| Articulat | lauda | laudele |
| Genitiv-Dativ | laudei | laudelor |
| Vocativ | laudă | laudelor |
- exprimare în cuvinte a prețuirii față de cineva sau ceva; cuvinte prin care se exprimă această prețuire; elogiu.
- (în propoziții exclamative) mărire! slavă! cinste! glorie!
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din lăuda.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru lăuda.
- forma de persoana a III-a plural la prezent pentru lăuda.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru lăuda.
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online