infera
Etimologie
Din franceză inférer.
Pronunție
- AFI: /in.fe'ra/
Verb
| Conjugarea verbului infera | |
| Infinitiv | a infera |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
inferez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să infereze |
| Participiu | inferat |
| Conjugare | I |
- (v.intranz.) (rar) a trage o concluzie generală din mai multe fapte particulare.
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online