imprima
Aspect
Vezi și : imprimă |
Etimologie
Din franceză imprimer < latină imprimare.
Pronunție
- AFI: /im.priˈma/
Verb
Conjugarea verbului imprima | |
Infinitiv | a imprima |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
imprim |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să imprime |
Participiu | imprimat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a face, a lăsa urme prin apăsare, deformare etc.; a întipări.
- a înregistra sunete pe o bandă, pe un disc etc.
- a tipări.
- a aplica, a fixa pe o țesătură desene colorate.
- (fig.) a comunica; a transmite.
- a impune, a determina.
- Prezentatorul a imprimat emisiunii un caracter religios.
Sinonime
- 1: (se) întipări
- 2: înregistra
- 3: tipări
- 5: publica
- 6: impulsiona
Cuvinte derivate
Traduceri
a întipări
Etimologie
Din imprima.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru imprima.