Sari la conținut

flexa

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină flexere.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

Conjugarea verbului flexa
Infinitiv	a flexa
Indicativ prezent pers. 1 sg.	flexez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să flexeze
Participiu	flexat
Conjugare	I

(v.tranz.) a îndoi, a încovoia; a flecta.

Cuvinte derivate

Traduceri

a flecta

afrikaans: buig (Afrikaans)
catalană: flectir (català)
daneză: bøje (dansk)
engleză: flex (English)
esperanto: fleksi (Esperanto)
finlandeză: taivuttaa (suomi)
franceză: fléchir (français)
germană: biegen (Deutsch), flektieren (Deutsch)
italiană: piegare (italiano), flettere (italiano)

latină: flectere (Latina)
neerlandeză: plooien (Nederlands), buigen (Nederlands)
papamiento: dobla (Papiamentu)
poloneză: napinać (polski)
portugheză: dobrar (português)
spaniolă: doblar (español)
suedeză: böja (svenska)
turcă: bükmek (Türkçe)

Referințe

DEX online

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=flexa&oldid=875961”