eșua
Etimologie
Din franceză échouer.
Pronunție
- AFI: /e.ʃuˈa/
Verb
| Conjugarea verbului eșua | |
| Infinitiv | a eșua |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
eșuez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să eșueze |
| Participiu | eșuat |
| Conjugare | I |
- (v.intranz.) (despre vapoare; la pers. 3) a se așeza voit sau a se împotmoli în nisip sau într-un loc unde apa are o adâncime redusă.
- (v.intranz.) a suferi un eșec, a da greș, a nu reuși, a nu izbuti.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online