decurs
Etimologie
Din a decurge.
Pronunție
- AFI: /deˈkurs/
Substantiv
| Declinarea substantivului decurs | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | decurs | decursuri |
| Articulat | decursul | decursle |
| Genitiv-Dativ | decursului | decursurilor |
| Vocativ | - | - |
Locuțiuni
- (loc. prep.) (cu referire la o perioadă de timp) În decurs de... sau în decursul... = în curgerea..., pe durata..., în desfășurarea...
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online