contrazice

Din contra + zice (după franceză contredire).

• AFI: /kon.tra'zi.ʧe/

1. (v.tranz.) a susține contrariul celor spuse de cineva, a nu fi de acord cu cineva.

   A contrazice pe cineva.

2. (v.tranz.) a fi în dezacord, a nu se potrivi cu ceva; a dezminți.
3. (v.refl.) a fi în dezacord cu tine însuți.
4. (v.refl. recipr.) (despre susținătorii unor afirmații etc.) a fi în contrazicere unii cu alții, a avea păreri deosebite.

   A se contrazice cu cineva.

5. (despre idei, afirmații, mărturii) a nu se potrivi unele cu altele.

• 1: infirma
• 2: opune
• 3: (rar) contra
• 4: (pop.) se încontra
• 5: dezice

• contrazicător
• contrazicere

• DEX online