construi
Aspect
Etimologie
Din franceză construire < latină construĕre.
Pronunție
- AFI: /kons.truˈi/
Verb
Conjugarea verbului (se) construi | |
Infinitiv | a (se) construi |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) construiesc |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) construiască |
Participiu | construit |
Conjugare | IV |
- (v.tranz.) a forma un întreg (o clădire, o mașină etc.) legând în mod trainic și în ordinea cerută părțile lui componente după un plan prestabilit; a realiza o construcție de proporții vaste, care necesită lucrări numeroase, variate și complexe.
- Construim o nouă școală.
- a desena o figură geometrică.
- (lingv.) a așeza cuvintele în frază ținând seama de regulile gramaticale sau de efectul stilistic urmărit.
- (v.refl.) (despre părțile de vorbire) a se folosi în anumite construcții gramaticale.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a edifica; a dura