aromat
Etimologie
Din slavă (veche) aromatŭ, neogreacă αρομα (ároma), αρωματοσ (arómatos), (modern și) franceză aromate.
Pronunție
- AFI: /a.ro'mat/
Substantiv
| Declinarea substantivului aromat | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | aromat | aromate |
| Articulat | aromatul | aromatele |
| Genitiv-Dativ | aromatului | aromatelor |
| Vocativ | aromatule | aromatelor |
- (rar) mirodenie.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Adjectiv
| Declinarea adjectivului aromat | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | aromat | aromați |
| Feminin | aromată | aromate |
| Neutru | aromat | aromate |
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online