oglindă

Derivat regresiv din a (se) oglindi.

• AFI: /o'glin.də/

1. un obiect cu o suprafață netedă și lucioasă de diferite forme, făcut din metal sau din sticlă, acoperit pe o față cu un strat metalic și având proprietatea de a reflecta razele de lumină și de a forma astfel, pe partea lucioasă, imaginea obiectelor.

   Se privește în oglindă.

   Oglindă de buzunar.

2. (p. anal.) (de obicei urmat de determinări) suprafață netedă și lucioasă (în special a unei ape), care are proprietatea de a reflecta lumina.

   Oglinda lacului.

3. (fig.) ceea ce înfățișează, reprezintă, simbolizează ceva.

   Oglinda timpului.

• 1: (Transilv.) căutătoare, (înv.) mirază, (latinism înv.) specul
• 3: exemplu, imagine, icoană, tablou, înfățișare, reprezentare, viziune

• oglindi, oglinda
• oglindire, oglindare
• oglindit, oglindat

• oglinda laptelui sau oglinda ugerului
• oglindă de falie sau oglindă de fricțiune, oglindă de alunecare

• A face ceva oglindă = a face ceva să devină foarte curat
• Ochii sunt oglinda sufletului = ochii exprimă starea sufletească și calitățile spirituale ale cuiva
• (intl.) A da la oglinzi = a lovi (pe cineva) peste ochi

• DEX online