minimum
Etimologie
Din latină, franceză minimum.
Pronunție
- AFI: /ˈmi.ni.mum/
Substantiv
| Declinarea substantivului minimum | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | minimum | minimumuri |
| Articulat | minimumul | minimumurile |
| Genitiv-Dativ | minimumului | minimumurilor |
| Vocativ | minimumule | minimumurilor |
- punct, limită, fază reprezentând extrema inferioară.
- cea mai mică cantitate, valoare, intensitate; minim.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Adverb
- în cantitatea, timpul, spațiul minim; cel puțin..., pe puțin...; măcar.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online