mentor
Etimologie
Din franceză, latină mentor, germană Mentor.
Pronunție
- AFI: /men'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului mentor | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mentor | mentori |
| Articulat | mentorul | mentorii |
| Genitiv-Dativ | mentorului | mentorilor |
| Vocativ | mentorule | mentorilor |
- conducător spiritual, povățuitor, îndrumător; preceptor, educator.
- altoi dintr-o plantă bătrână grefat pe o plantă tânără pentru a-i transmite acesteia însușirile sale.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online