mări

Vezi și : mari, Mari, marí, Mári, marì, märi, m'ari, -mari

Din mare.

• AFI: /məˈri/

Conjugarea verbului mări
Infinitiv	a mări
Indicativ prezent pers. 1 sg.	măresc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să mărească
Participiu	mărit
Conjugare	IV

1. (v.refl. tranz.) a crește sau a face să crească în dimensiuni, în număr, în cantitate etc.; a spori sau a face să sporească, a (se) înmulți.
2. (v.refl.) a crește în vârstă, a se face mai mare.
3. (v.tranz.) a crește, a ridica (valoarea, prețul).
4. (v.tranz. și refl.) a (se) intensifica, a (se) dezvolta.
5. (v.tranz. și refl.) a (se) prelungi în timp.
6. (v.tranz.) a da cinstea, considerația cuvenită; a stima, a prețui, a slăvi, a preamări pe cineva sau ceva.
7. (v.refl.) (înv. și pop.) a se îngâmfa, a se făli, a se mândri.

• măreț
• mărire
• mărit
• măritor
• preamări

Din mări.

1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru mări.

Confer măre.

• AFI: /ˈmərʲ/

1. formă alternativă pentru măre.

Din mare.

• AFI: /ˈmərʲ/

1. forma de plural nearticulat pentru mare.

• mira
• rima

• DEX '98 via DEX online