German

Vezi și : german, Germán

(English)

Din latină Germanus, Germani („poporul Germaniei”).

Nu este înrudit cu adjectivul latin germānus (în engleză german și germane, prin franceza veche).

Termenul este atestat din cel puțin 1520. Înlocuise cuvintele Almain și Dutch în limba engleză.

• AFI: /'dʒɜːmən/ (Anglia)
• AFI: /'dʒɝmən/ (SUA)

German (necomparabil)

1. german, neamț; germanic, nemțesc

   Her German husband has blond hair.

2. referitor la limba germană

   We take German classes twice a week.

• 1: Teutonic

• Germanic
• Germanish
• Germanly
• Germanoid

• Germanification
• Germanisation, Germanization
• Germanise, Germanize
• germano-
• germanophilia
• Germanophone‎
• Germany

• Dutch

German, pl. Germans

1. german, germană, germancă; neamț, nemțoaică
2. (ist.) membru dintr-un trib germanic

   Rome was sacked by Germans and the Western Roman Empire collapsed.

• 1: (argou, peior.) Boche, Fritz, Hun, Jerry, Kraut
• 2: Teuton

• West German
• Swiss German

German

1. (lingv.) (limba) germană

   German has three genders: masculine, feminine and neuter.

• (lingv.) (abr.) Germ.

• Germanism
• Germanist

• Alemannic German
• Austrian German
• Early New High German‎
• German studies
• High German
• Low German
• New High German‎
• New Low German
• Old High German
• Pennsylvania German
• Rabaul Creole German
• Silesian German
• Standard German

• engram, Engram
• manger
• ragmen

• Dictionary.com
• Wiktionary

---

(Deutsch)

Confer Germanium.

• AFI: /ɡɛʁ'maːn/

Declinarea substantivului das German
n.	Singular	Plural
Nominativ	das German	die Germane
Acuzativ	das German	die Germane
Dativ	dem German	den Germanen
Genitiv	des Germans	der Germane

1. (biochim.) germaniu tetrahidrat

• (biochim.) Germaniumwasserstoffe

• Wiktionary
• Wiktionary