murseca
Aspect
Variante
Etimologie
Din latină morsicāre, din morsum.
Pronunție
- AFI: /mur.se'ka/
Verb
Conjugarea verbului murseca | |
Infinitiv | a murseca |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
mursec |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să mursece |
Participiu | mursecat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) (pop.) a mușca rupând, sfâșiind.
- a mânca cu lăcomie, înghițind pe nemestecate.
- (reg.) a strivi, a zdrobi oasele sau carnea unei ființe (vii).
- (fig.) a bate pe cineva.
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a mușca; a sfârteca
|