Teodor Anastasie Cavalioti

Teodor Anastasie Cavalioti (n. 1728, Moscopole - d. 1786, Moscopole) easti directorlu ali Nea Academia (Noaua Academie) di Moscopole, tu-atselu chiro nai ma analta Sculie/Academie tu Balcanu. Easti autoru di cursuri di gramaticã, filosofie, poeticã.

Di la Thunmann aflãmu cã Teodor Cavalioti avea anyrãpsitã trã tuti shtiintsili filozofitsi ditu atselu chiro ma tsiva di eali nu s-tipusirã.

Anyrãpsi Protopiria icã Prota anvitsãturã, tipusitã tu Venetie, la 1770. Easti unã carti di adyivãseari, anyrãpsitã pi gãrtseashti, cu texti ditu Biblie shi tu soni cu unu lexiconu di 1.170 di zboarã ditu greacã, apridusi pi armãneashti shi arbinisheashti. Cartea fu anyrãpsitã cu scupo practicu shi cu hãrgiurili alu Gh.Tricupa (cunuscutu sh cu numa Cosminschi), unu emburu armãnu tsi armãnea multu chiro tu Polonia, iu fãtsea emburlãchi/comertsu cu yinuri ditu Ungarie.

Easti trã ciudie cumu armasi unu exemplaru di Protopiria alu Cavalioti: studentulu armãnu C-tin Hagi-Ceagani agiungãnda la Universitatea di Halle dhurusi a Prof. Johann Thunmann unu exemplaru di-aestã carti. Thunmann aduchi cã easti zborlu di unu lexiconu di mari simasii trã cultura anyrãpsitã tu Balcanu shi u riprodusi tu cartea lui di sinferu istoricu: "Cãftãri trã isturia a populiloru evropeani ditu Datã (estu)" (Untersuchungen über die Geschichte der östlichen europäischen Völker, Leipzig, 1774) shi-ashi agiumsi prota carti di ahurheari a anyrãpseariljei pi-armãneashti tu mutrita shtiintsificã a filologhiloru ditu atselu chiro. Altu exemplaru completu nu s-mata aflã.

Gustav Meyer - albanologlu - aflã unu exemplau nintregu (eara xichi multi frãndzã ditu soni) shi lu tipusi tu "Albanische Studien".

Studentulu C-tin Hagi-Ceagani shidzu 3 anji Halle shi-lj deadi a profesorlui Thunmann multi hãbãri, informatsii trã Armãnji: limbã, asprãndiri, numirlu-a loru. Thunmann avu zboarã di aleaptã tinjiseari trã aestu studentu armãnu, tsi-avea studiatã limbi, filosofie shi matematicã.

Tu biblioteca Academiljei gãrtseshtsã di la Sf.Sava (Bucureshti) s-aflarã 3 manuscripti gãrtseshtsã di-alu Cavalioti: "Tratatu di loghicã"; "Tratatu di Fisicã" shi "Tratatu di Metafizicã".

Tratatlu di Loghicã easti unu autografu, anyrãpsitu di mãna alu Cavalioti shi ari shi dzua pi elu: 5-li di Shcurtu 1755. Atumtsea avea Cavalioti 27 di anji. Aesti tratati eara cursurili tsi li tsãnea Cavalioti la Naua Academie. Alanti dauã tratati furã anyrãpsiti di unu di scularlji-a lui, Naum Anastasie Data. Trã bana alu Cavalioti avemu multi informatsiuni di la Johan Thunmann shi di la istoritslji grets: Zaviras, Sathas shi Vretos. Zaviras tu "Nea Ellas" dzãtsea: "T.A.Cavalioti di Cavala, bãrbatu ghenialu. Cu agiutorlu a zãnãceariloru di halcumã/bãcãri fu pitricutu Ianina, iu fu anvitsatu di Eugeniu Bulgari" Thunmann dzãtsea trã Cavalioti: " Er ist ein gelehrter Mann, der gelehrteste unter seinem Volke, der Sprachen, Philosophie und Mathematik mit Nutzen studiert hat"

V.Papacostea dzãtsea:"Moscopole adiljia unu analtu clasitsismu". Cavalioti easti unu nãinti-imnãtoru a lingvisticãljei comparati. Ma amãnatu, anvitsatslji J.Thunmann, G.Meyer, Fr.Miklosich, Emil Picot ufilisirã cartea alu Cavalioti tu anyrãpserili-a loru trã latinitatea balcanicã.

Scupolu a "Protopiriljei" alu Cavalioti eara s-asprãndeascã limba greacã anamisa di Armãnji. Ma, cu-aestã furnjie, fu anyrãpsitã, trã prota oarã, limba a noastã! Aestu lucru nu lu-astrãxi Patriarhia din Poli, cari avinã aestã carti cu mari inati acã scupolu-a ljei eara s-lj-anveatsã pi-Armãnji gãrtseashti! Avea duchitã cã aestã carti putea s-dishteaptã tu armãnami sinferlu trã anyrãpsearea a limbãljei armãneshtsã. Shi trã Patriarhia din Poli, singura limbã tu cari lipsea sã s-avdã zborlu a Hristolui eara mashi greaca! Tr-atsea cu greu ascãparã ndoauã cumãts di-aestã carti. Easti intirisantu s-dzãtsemu cã T.A.Cavalioti fu multu fotisitu (inspiratu) di cultura ghermanã. Ligãturili di emburlãchi featsirã sã s-ducheascã, dupã 1700, influentsa ghermanã tu Balcanu shi ma multu la Armãnji. Dupu acãchisearea Avstriei shi a Turchiljei cu "Tratatlu di irinii di la Pasarovitz (1718) crescu ligãturili anamisa di lumea Balcanlui shi atsea ghermanicã. Multsã armãnji tsi fãtsea emburlãchi shi-dutsea ficiorilji sã-nveatsã. Ashi s-featsi unã dealihea adeti/traditsiuni ca Armãnjlji avuts sã-shi pitreacã ficiorilji sã studiadzã tu Avstrie shi Ghirmãnie. Tu aesti universitãts s-dishcljidea unã cali noauã trã cãftãrili shtiintsifitsi di filologhie shi teoriili-alu Leibniz eara multu tinjisiti.

• Nico Popnicola -"Arhadzits armanji tu isturilj".