suna

suna

1. fire

• Kateřina Naitoro, A Sketch Grammar of 'Are'are: The Sound System and Morpho-Syntax (2013)

From Middle High German sunne, from Old High German sunna. Cognate with German Sonne, English sun.

suna

1. (Timau) sun

• Patuzzi, Umberto, ed., (2013) Luserna / Lusérn: Le nostre parole / Ünsarne börtar / Unsere Wörter [Our Words], Luserna, Italy: Comitato unitario delle isole linguistiche storiche germaniche in Italia / Einheitskomitee der historischen deutschen Sprachinseln in Italien

• Hyphenation: su‧na

suna

1. to inquire

• IPA^(key): [ˈsuna]

suna f

1. Alternative form of sunna

suna

1. masculine singular present transgressive of sunout

From suno (“sun”) +‎ -a (adjectival ending).

• Audio:

  (file)

• IPA^(key): [ˈsuna]
• Rhymes: -una
• Hyphenation: sun‧a

suna (accusative singular sunan, plural sunaj, accusative plural sunajn)

1. solar, of the sun

suna

1. (colloquial) essive singular of sinä

• sinuna

• anus, asun, nasu, suan

From Proto-Inuit *cu-na (“what, why, what to do”), from Proto-Eskimo *ca-ŋu- (“what, what to do”). Compare sooq (“why”).

• (Nuuk) IPA^(key): /suna/, [sʉ.na]

suna

1. what

This word will cause indicative intonation in the sentence it is used, but not if used in isolation.^[1]

From Proto-Chadic *s₃m, from Proto-Afroasiatic *sim-. Compare with Proto-Semitic *šim-.

• IPA^(key): /súː.náː/
  • (Standard Kano Hausa) IPA^(key): [súː.náː]

sūnā m (plural sūnā̀yē or sūnànnakī, possessed form sūnan)

1. name
2. naming ceremony
3. the first price offered in bargaining
4. reputation

• sunan yanka

(This etymology is missing or incomplete. Please add to it, or discuss it at the Etymology scriptorium.)

• IPA^(key): [ˈʃunɒ]
• Hyphenation: su‧na
• Rhymes: -nɒ

suna (plural sunák)

1. (slang) vagina
2. (slang) woman

• su
• sua

suna

1. what

   Suna pisukpiuŋ?

   What do you want?

suna

1. Rōmaji transcription of すな

suna m

1. genitive singular of sunu
2. dative singular of sunu
3. nominative plural of sunu
4. accusative plural of sunu
5. genitive plural of sunu

Inherited from Latin sonāre, present active infinitive of sonō, ultimately from Proto-Indo-European *swenh₂- (“to sound, resound”). First attested in 1581.

• IPA^(key): /suˈna/

• Audio:

  (file)

• Hyphenation: su‧na
• Rhymes: -a

• Audio:

  (file)

a suna (third-person singular present sună or (obsolete) sunează, past participle sunat) 1st conj.

1. (intransitive) to ring or produce a sound in general
   • 1581, Coresi, Carte cu învățătură‎^[1], volume I, Bucharest: Sextil Pușcariu; Alexe Procopovici, published 1914, →OCLC, Sermon 39, page 338, line 1:

     Să cu limbi omenești și îngerești așŭ grăì, și dragoste n’așŭ aveà, fire-așŭ ca o arame sunândŭ, sau ca un glasŭ de clopotŭ răsunândŭ.

     Though I speak with the tongues of men and of angels, and have not charity, I am become as sounding brass, or a tinkling cymbal. (1 Corinthians 13:1)

   • 1884, Egipetul, Mihai Eminescu, lines 49-54:

     Și în templele mărețe—colonade-n marmuri albe,
     Noaptea zeii se preîmblă în vestmintele lor dalbe,
     Și al preoților cântec sună-n harfe de argint;
     Și la vântul din pustie, la răcoarea nopții brună,
     Piramidele, din creștet, aiurind și jalnic sună;
     Și sălbatec se plâng regii în giganticul mormânt.

     And in the mighty temples—columns out of white marble,
     The gods walk at night in their white garments,
     And the priests’ song rings in silver harps;
     And, in the desert wind, in the cool of the brown night,
     The pyramids, from their pyramidion, screech raving and mournful;
     And the kings lament wildly in the giant grave.

   • 1913, Dimitrie Anghel, Într-un amurg de toamnă:

     Și cum nu se auzea un cântec pe atunci, ori un tril sfios de pasăre, cum nu bătea un fluture din aripi și nici pas nu suna ca să trezească ecouri, astfel e și în colțul acesta de natură, unde ne găsim amândoi după o dulce zi de dragoste…

     And just as then no song could be heard, or a bird’s shy warble, just as no butterfly would flap its wings and no footstep would sound and wake echoes, such is it like in this corner of nature where us both find ourselves after a sweet day of love…

   • 1940, Mihail Sebastian, “chapter 5”, in Accidentul:

     Telefonul sună, și Paul îl lăsă să sune câtăva vreme.

     The phone rang, and Paul let it ring for a while.

   • 2019 May 3, “A născut în baia maternității, după ce i s-a spus să plece acasă! […] [She gave birth in the bathroom of the maternity ward, after being told to go home! […] ]”, in Antena 1‎^[2], archived from the original on 2019/05/03:

     Îmi sunau urechile, iar vederea mi s-a încețoșat.

     My ears were ringing, and my vision blurred.

   • 2022 November 24, Anda Docea, “Biroul meu de astăzi e același [My office of today is the same]”, in Dilema Veche‎^[3], archived from the original on 2022/12/22:

     Mă trezeam fără probleme cînd suna alarma și consumam cel puțin o oră alegînd hainele și aranjîndu-mă.

     I’d wake up without any issue when the alarm would go off and I would spend at least an hour choosing clothes and getting ready.

2. (intransitive) to sound (a certain way)
   • 1866, Vasile Alecsandri, “Inelul și năframa”, author’s note 2:

     O variantă a legendei sună așa: […]

     This is what another variant of the legend sounds like: […]

   • 1933, Ion Pillat, Scutul Minervei, sonnet 17, lines 12-14:

     Iar glasul de Sirenă tot mai suav îmi sună
     În cântecele morții, amăgitor și vast
     Ca marea care-și mișcă argintul viu sub lună.

     And the Siren voice sounds more and more melodious to me
     In its songs of death, deceitful and vast
     Like the sea which moves its quicksilver under the moon.

   • 2004 March 19, Corvinas <corvinas@cox.net>, “Contradictii istorice.”, in soc.culture.romanian‎^[4] (Usenet):

     Contradictii interne si externe sau internationale vedem acum peste tot si perspectivele nu suna bine.

     We’re seeing internal and external or international contradictions all over the place now and the prospectives don’t sound good.

3. (transitive) to make something ring or produce sound
   • 1863, Grigore Alexandrescu, Catârul cu clopoței, lines 21-26:

     Așa zicând, așa făcu,
     Și plin de îngâmfare
     El clopoțeii începu
     Să-i sune foarte tare;
     Așa de tare îi sună,
     Cât mintea i să răsturnă.

     Thus having said, thus did he act,
     And full of arrogance
     He began to ring
     The bells very loudly;
     So hard did he ring them,
     That his mind turned upside down.

   • 2017 August 21, Vitalie Călugăreanu, “Furați și „expulzați” din propria țară, ca să facă loc străinilor cu bani murdari [Robbed and ‘expelled’ from their own country, to make room for the foreigners’ dirty money]”, in Deutsche Welle‎^[5]:

     Experții Academiei de Științe a Moldovei sună alarma. Ei spun că dacă nu va înceta injustiția și dacă nivelul de guvernare nu se va îmbunătăți, […]

     The experts of Moldova’s Academy of Sciences sound the alarm. They say that, if the injustice will not stop and the level of governance will not improve, […]

4. (archaic or regional, intransitive or reflexive) to be rumoured
   • 1675, Miron Costin, Letopisețul Țărâi Moldovei de la Aaron Vodă încoace, chapter 17, section 50:

     […] l-au tumpinat o slugă a lui, i-au spus de toate ce să sună în tîrg și la curte […]

     […] one of his servants met him, and told him of everything that’s being rumoured in the city and the court […]

5. (intransitive, rarely transitive, regional or archaic) to play an instrument
   • 1865, Dimitrie Bolintineanu, Bârlad, lines 23–24:

     Oameni puși să sune, prin adânci păduri,
     Sună din cimpoaie, buciume, tamburi.

     Men tasked with playing music, in dark forests,
     Are playing from bagpipes, alphorns, drums.

   • 2021, Dorin Ștef, “țivleică”, in Dictionary of regional and archaic terms from Maramureș, 3rd edition, Cluj: Casa Cărții de Știință, →ISBN:

     Oare în ce țivleică mai sună și aiesta?

     I wonder what kind of whistle he’s playing.

6. (transitive, intransitive) to call, telephone
   • 2005, Lawrence Lessig, “Proprietatea § Înregistratorii”, in www.cartea.info, transl., Cultura liberă, translation of Free Culture, →ISBN:

     Else l-a sunat pe creatorul Familiei Simpson, Matt Groening, pentru a cere permisiunea. […] Else a sunat și la Fox și le-a povestit despre imaginile care apăreau într-un colț al cadrului.

     Else called Matt Groening, creator of The Simpsons, to ask for permission. […] Else also called Fox and told them about the images appearing in a corner of the frame.

   • 2011 October 2, Mihai Oprea, “Cum recuperați obiectele pierdute în tramvai sau în metrou [How to get back objects lost in the tram or subway]”, in Libertatea‎^[6]:

     Numărul de telefon la care trebuie să sune pentru îndrumări cei ce se află în această situaţie este 021/9264.

     The phone number that those in this situation must call for guidance is 021/9264.

Suna is the most usual word for calling someone on the phone. It is construed with the accusative when the object is a person, and with la when the object is an institution or a phone number.

• (to telephone): telefona, apela

• îi suna ceasul
• suna a gol
• suna scândura în piept
• sunare
• sunătoare
• sunător

• răsuna
• sonerie
• sunet
• sun

• suna in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)

From Classical Malay سونت (“sunat”) (cf. modern sunat), from Arabic سُنَّة (sunna).

• IPA^(key): [ˈsu.na]

suna

1. circumcision

suna

1. (transitive) to circumcise

• Rika Hayami-Allen (2001) A descriptive study of the language of Ternate, the northern Moluccas, Indonesia, University of Pittsburgh

From Ottoman Turkish صونه (suna).

suna (definite accusative sunayı, plural sunalar)

1. drake

• Avery, Robert et al., editors (2013), The Redhouse Dictionary Turkish/Ottoman English, 21st edition, Istanbul: Sev Yayıncılık, →ISBN
• Nişanyan, Sevan (2002–) “suna”, in Nişanyan Sözlük

From Hausa sūnā (“name”).

• IPA^(key): /sú.nã́/

súná

1. (Islam) name

   Synonym: orúkọ

From Arabic سُنَّة (sunna).

• IPA^(key): /sú.nã̀/

súnà

1. (Islam) tradition, custom