deget

dēget

1. third-person singular future active indicative of dēgō

• deșt — regional, colloquial

Inherited from Latin digitus, from Proto-Indo-European *deyḱ- (“to show, point out, pronounce solemnly”). Compare Aromanian dzeadzit. Doublet of digit.

• IPA^(key): /ˈde.d͡ʒet/

• Audio:

  (file)

• Rhymes: -ed͡ʒet

• Audio:

  (file)

• Hyphenation: de‧get

deget n (plural degete)

1. finger
2. digit (informal unit of width based on the thickness of one finger, historically equal to 25.4 mm)
   • 1959 March 28, Pl. Danciu, “Unde se așterne praful”, in Scânteia Tineretului‎^[1], number 3071, Bucharest, page 2:

     Pe soarta acestor mijloace materiale este stăpîn însă praful, gros și puternic de cîteva degete.

     But it’s the dust—thick and several finger widths strong—that rules over the fate of this material capital.

• arăta cu degetul
• deget inelar
• deget mare
• degețel
• degetar
• juca pe degete
• mișca un deget
• număra pe degete
• se ascunde după deget
• se trage în degete

• deget de la picior ― toe

• deget in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)