sonantă
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French sonnante.
Noun
[edit]sonantă f (plural sonante)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | sonantă | sonanta | sonante | sonantele | |
| genitive-dative | sonante | sonantei | sonante | sonantelor | |
| vocative | sonantă, sonanto | sonantelor | |||