intervieva
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French interviewer.
Verb
[edit]a intervieva (third-person singular present intervievează, past participle intervievat) 1st conj.
- to interview
Conjugation
[edit] conjugation of intervieva (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a intervieva | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | intervievând | ||||||
| past participle | intervievat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | intervievez | intervievezi | intervievează | intervievăm | intervievați | intervievează | |
| imperfect | intervievam | intervievai | intervieva | intervievam | intervievați | intervievau | |
| simple perfect | intervievai | intervievași | intervievă | intervievarăm | intervievarăți | intervievară | |
| pluperfect | intervievasem | intervievaseși | intervievase | intervievaserăm | intervievaserăți | intervievaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să intervievez | să intervievezi | să intervieveze | să intervievăm | să intervievați | să intervieveze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | intervievează | intervievați | |||||
| negative | nu intervieva | nu intervievați | |||||