rabbi
Vezi și : Rabbi |
(English)
Etimologie
Din latină târzie rabbi, care provine din greacă koine ῥαββί (rhabbí) < ebraică רבי (rabbi, „stăpânul meu”), din רב (rav, „stăpân”) + ־י (i, „mine, al meu”).
Pronunție
- AFI: /ˈɹæbaɪ/
Substantiv
rabbi, pl. rabbis
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Vezi și
Referințe
(suomi)
Etimologie
Inevitabil din latină târzie rabbi, care provine din greacă koine ῥαββί (rhabbí) < ebraică רבי (rabbi, „stăpânul meu”), din רב (rav, „stăpân”) + ־י (i, „mine, al meu”).
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului rabbi | ||
Singular | Plural | |
Nominativ | rabbi | rabbit |
Genitiv | rabbin | rabbien |
Partitiv | rabbia | rabbeja |
Ilativ | rabbiin | rabbeihin |
Inesiv | rabbissa | rabbeissa |
- (rel.) rabin
Sinonime
- (rel.) rabbiini
Vezi și
Referințe
(italiano)
Etimologie
Din latină târzie rabbi, care provine din greacă koine ῥαββί (rhabbí) < ebraică רבי (rabbi, „stăpânul meu”), din רב (rav, „stăpân”) + ־י (i, „mine, al meu”).
Pronunție
- AFI: /ˈrabbi/
Substantiv
rabbi m., invariabil
- (rel.) rabin
Sinonime
- (rel.) rabbino
Vezi și
Referințe
(Latina)
Etimologie
Din greacă koine ῥαββί (rhabbí) < ebraică רבי (rabbi, „stăpânul meu”), din רב (rav, „stăpân”) + ־י (i, „mine, al meu”).
Pronunție
- AFI: /ˈrab.biː/
Substantiv
Declinarea substantivului rabbī | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ | rabbī | invariabil |
Genitiv | invariabil | invariabil |
Dativ | invariabil | invariabil |
Acuzativ | invariabil | invariabil |
Ablativ | invariabil | invariabil |
Vocativ | invariabil | invariabil |
Sinonime
- (rel.) (abr.) R.
Cuvinte apropiate
Vezi și
Referințe
(magyar)
Etimologie
Din latină târzie rabbi, care provine din greacă koine ῥαββί (rhabbí) < ebraică רבי (rabbi, „stăpânul meu”), din רב (rav, „stăpân”) + ־י (i, „mine, al meu”).
Pronunție
- AFI: /ˈrɒbːi/
Substantiv
rabbi, pl. rabbik
- (rel.) rabin
Cuvinte derivate
Vezi și
Referințe
Etimologie
Din latină târzie rabbi, care provine din greacă koine ῥαββί (rhabbí) < ebraică רבי (rabbi, „stăpânul meu”), din רב (rav, „stăpân”) + ־י (i, „mine, al meu”).
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului rabbi | ||
m. | Singular | Plural |
Substantiv | rabbi | rabbi's |
Diminutiv | rabbietje | rabbietjes |
- (rel.) rabin
Sinonime
- (rel.) rabbijn