pronunțare

română

Etimologie

Din pronunța + re.

Pronunție

AFI: /pro.nun'ʦa.re/

Substantiv

Declinarea substantivului pronunțare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pronunțare	pronunțări
Articulat	pronunțarea	pronunțările
Genitiv-Dativ	pronunțării	pronunțărilor
Vocativ	pronunțareo	pronunțărilor

acțiunea de a (se) pronunța și rezultatul ei.

Sinonime

articulare, articulație, emitere, pronunție, rostire

Traduceri

Traduceri

bosniacă: izgovor (bosanski) m.
catalană: pronunciació f.) (català)
cehă: výslovnost (čeština) f.
chineză: 发音/發音 (fā yīn) (中文)
coreeană: 발음 (baleum) (한국어)
daneză: udtale (dansk)
ebraică: ביטוי (עברית)
engleză: pronunciation (English)
esperanto: prononco (Esperanto)
estoniană: hääldus (eesti)
finlandeză: ääntämys (suomi)
franceză: prononciation (français) f.
friziană: útspraak (Frysk)
galeză: cynaniad (Cymraeg)
germană: Aussprache (Deutsch) f., Pronunziation (Deutsch) f. (rar)

indoneziană: lafal (Bahasa Indonesia)
interlingua: pronunciation (interlingua)
islandeză: framburður (íslenska) m.
italiană: pronuncia (italiano) f.
japoneză: 発音 (はつおん, hatsuon) (日本語)
latină: pronuntiatio (Latina)
norvegiană: uttale (norsk) m.
neerlandeză: uitspraaak (Nederlands) f.
poloneză: wymowa (polski) f.
portugheză: pronúncia (português)
rusă: произношение (русский)
spaniolă: pronunciación (español) f.
suedeză: uttal (svenska)
telugu: ఉచ్ఛారణ (ucchaaraNa) (తెలుగు)

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=pronunțare&oldid=952549”