[go: up one dir, main page]

(English)

Etimologie

Din engleza medie skilen (de asemenea schillen), parțial din engleza veche scylian, scielian ("a împărți, a separa"); și parțial din nordică veche skilja ("a despărți, a diviza") < din proto-germanică *skilōnan, *skiljanan.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
to skill
Infinitiv to skill
Prezent simplu
pers. 3 sg.
skills
Trecut simplu skilled
Participiu trecut skilled
Participiu prezent skilling
  1. a separa, a despărți
  2. (mai ales dialectal) a discerne, a distinge
  3. a judeca limpede
  4. a se pricepe, a avea cunoștințe
  5. (înv.) a avea importanță, a conta

Sinonime

Etimologie

Din engleza medie skill, skille (de asemenea schil, schile), care provine din engleza veche *scile și din nordică veche skil ("distincție, diferență") < proto-germanică *skilin ("separare, limită").

Substantiv

skill, (nenumărabil și numărabil; pl. skills)

  1. abilitate, pricepere, deprindere, talent
    He has many skills which can be useful to us.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Adjectiv

skill (comp. more skill, sup. most skill)

  1. (în Anglia, argou) excelent, minunat, excepțional

Sinonime

Referințe