simultan
Variante
Etimologie
Din germană simultan, franceză simultané < latină simultaneus.
Pronunție
- AFI: /si.mul'tan/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului simultan | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | simultan | simultani |
| Feminin | simultană | simultane |
| Neutru | simultan | simultane |
- (despre acțiuni, fenomene și evenimente) care are loc în același timp cu altul sau cu altele; concomitent.
Traduceri
Traduceri
|
Substantiv
| Declinarea substantivului simultan | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | simultan | simultane |
| Articulat | simultanul | simultanele |
| Genitiv-Dativ | simultanului | simultanelor |
| Vocativ | simultanule | simultanelor |
- demonstrație a unui șahist cu o clasificare superioară care joacă în același timp cu mai mulți adversari de categorie inferioară.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online