sminti

Din slavă (veche) sŭmensti, sŭmenton.

• AFI: /smin'ti/

1. (v.refl. tranz.) a-și pierde sau a face să-și piardă dreapta judecată; a înnebuni.
2. (v.tranz.) (pop.) a induce în eroare; a păcăli, a înșela.
3. (v.tranz.) a împiedica pe cineva să facă ceva.
4. (v.intranz.) (reg.) a greși.
5. (v.tranz.) (pop.) a mișca din loc, a clinti, a deplasa.
6. (v.tranz.) a strica; a vătăma.
7. (v.tranz.) (fig.) a răstălmăci spusele, cuvintele cuiva.

• sminteală
• smintire
• smintit

• (tranz.) A sminti (pe cineva) în bătaie = a bate foarte tare (pe cineva)

• DEX '98 via DEX online