murseca

• mursica

Din latină morsicāre, din morsum.

• AFI: /mur.se'ka/

1. (v.tranz.) (pop.) a mușca rupând, sfâșiind.
2. a mânca cu lăcomie, înghițind pe nemestecate.
3. (reg.) a strivi, a zdrobi oasele sau carnea unei ființe (vii).
4. (fig.) a bate pe cineva.

• 1: sfârteca, sfâșia
• 2: devora, înfuleca
• 3: învineți
• 4: bate, lovi

• mursecare
• mursecat

• DEX online