intuiție
Etimologie
Din franceză intuition, italiană intuizione.
Pronunție
- AFI: /in.tu'i.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului intuiție | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | intuiție | intuiții |
| Articulat | intuiția | intuițiile |
| Genitiv-Dativ | intuiției | intuițiilor |
| Vocativ | intuiție | intuițiilor |
- capacitatea conștiinței de a descoperi, pe cale rațională (în mod spontan), esența, sensul unei probleme, al unui obiect.
- principiu didactic conform căruia procesul predării și însușirii cunoștințelor trebuie să pornească de la reflectarea senzorială nemijlocită a obiectelor și fenomenelor studiate.
- descoperire bruscă, neașteptată, a unui adevăr, a unei soluții etc.
- pătrundere instinctivă în esența unui lucru.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online