decădea

Din de- + cădea. Format de la cădea pe baza franceză déchoir sau a latină decadere. Confer italiană decadere.

• AFI: /de.kə'de̯a/

1. (v.intranz.) a ajunge într-o stare mai rea, a fi în declin.

   Puterea persană a decăzut.

2. a ajunge într-o stare morală degradantă, a se degrada moralicește.

   A decăzut din cauza băuturii.

• 1: regresa, (înv.) (se) înapoia, scădea, scăpăta, (înv. fig.) retrograda
• 2: se corupe, se declasa, se degrada

• avansa, evolua, înainta, progresa, propăși, se dezvolta

• decadent
• decadentism
• decadență
• decădere
• decăzut

• cădea
• scădea

• A decădea din drepturi = a pierde un drept prin neîndeplinirea în termenul prevăzut de lege a unor condiții sau formalități

• DEX online