bijuterie
Etimologie
Din franceză bijouterie.
Pronunție
- AFI: /bi.ʒu.te'ri.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului bijuterie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bijuterie | bijuterii |
| Articulat | bijuteria | bijuteriile |
| Genitiv-Dativ | bijuteriei | bijuteriilor |
| Vocativ | bijuterie | bijuteriilor |
- obiect de podoabă făcut din metal nobil (și pietre prețioase); giuvaer.
- magazin specializat în confecționarea și vânzarea giuvaerurilor.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online