arcuitură
Etimologie
Din a (se) arcui + sufixul -tură.
Pronunție
- AFI: /ar.ku.i'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului arcuitură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | arcuitură | arcuituri |
| Articulat | arcuitura | arcuiturile |
| Genitiv-Dativ | arcuiturii | arcuiturilor |
| Vocativ | arcuitură | arcuiturilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online