aderență
Etimologie
Din franceză adhérence.
Pronunție
- AFI: /a.de'ren.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului aderență | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | aderență | aderențe |
| Articulat | aderența | aderențele |
| Genitiv-Dativ | aderenței | aderențelor |
| Vocativ | aderențo | aderențelor |
- (med.) țesut fibros care se dezvoltă în special în cavitățile seroase, în urma unei infecții sau intervenții chirurgicale, unind organe care în mod normal sunt separate; bridă.
- (tehn.) forță care menține alăturate două corpuri aflate în contact.
- Aderența dintre roțile unui vehicul și șosea.
- fenomen de legătură între beton și oțel în construcțiile de beton armat.
- aderare, solidarizare conștientă la ceva.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online