curaj
Variante
Etimologie
Din franceză courage.
Pronunție
- AFI: /kuˈraʒ/
Substantiv
| Declinarea substantivului curaj | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | curaj | invariabil |
| Articulat | curajul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | curajului | invariabil |
| Vocativ | curajule | invariabil |
- forța morală de a înfrunta cu îndrăzneală primejdiile și neajunsurile de orice fel; îndrăzneală, fermitate în acțiuni sau în manifestarea convingerilor; tărie de caracter, temeritate, bărbăție.
- (cu valoare de interjecție) fii îndrăzneț, tare! nu te lăsa!.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online