Moghilău: Diferență între versiuni
Conținut șters Conținut adăugat
Ark25 (discuție | contribuții) |
m scot punctele din populație pentru a se afișa corect |
||
| (Nu s-au afișat 48 de versiuni intermediare efectuate de alți 17 utilizatori) | |||
Linia 1:
{{other uses}}
{{Infocaseta Așezare
|tip_asezare=Oraș
|nume=Moghilău
Linia 5 ⟶ 6:
|imagine=MogilevPodolsky.JPG
|imagine_descriere=Orașul văzut iarna
|stemă=
|steag_imagine=Mogilev flag.gif
|pushpin_map=Ucraina
|latd=48|latm=27|latNS=N|longd=27|longm=48|longEV=E
|an=
| populație =
|suprafață_totală_km2=21,63
|densitate=1484,0
Linia 28 ⟶ 23:
|sit-nume=Site-ul orașului
|note=
|p1 = [[Odaia, Mohîliv-Podilskîi|Odaia]]
|p2 = [[Soneacine, Mohîliv-Podilskîi|Soneacine]]
}}
'''Moghilău''', cunoscut și ca '''Movilău''' sau '''Mojilău''' (în {{uk|Могилів-Подільський|Mohîliv-Podilskîi}}) este un oraș
== Demografie ==
<!-- Start secțiune generată de Andrebot --><div style="float:left">{{Pie chart
|thumb=left
|caption=Componența lingvistică a orașului Moghilău
|label1=Ucraineană|value1=92.25|color1=#ffff80
|label2=Rusă|value2=7.06|color2=#c08080
|label3=Alte limbi|value3=0.56|color3=#808080}}</div>
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Moghilău era vorbitoare de [[Limba ucraineană|ucraineană]] ({{formatnum:92.25}}%), existând în minoritate și vorbitori de [[Limba rusă|rusă]] ({{formatnum:7.06}}%).<ref name="populatie_ucraina_2001">{{Citat web|url=http://database.ukrcensus.gov.ua/MULT/Dialog/varval.asp?ma=19A050501_02_005&ti=19A050501_02_005.%20Distribution%20of%20the%20population%20by%20native%20language%2C%20Vinnytska%20oblast%20%281%2C2%2C3%2C4%29&path=..%2FDatabase%2FCensus%2F05%2F01%2F&lang=2&multilang=en|publisher=Institutul Național de Statistică al Ucrainei|title=Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Vinnița pe localități|accessdate=2014-08-25|archive-date=2016-02-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20160205135715/http://database.ukrcensus.gov.ua/MULT/Dialog/varval.asp?ma=19A050501_02_005&ti=19A050501_02_005.%20Distribution%20of%20the%20population%20by%20native%20language%2C%20Vinnytska%20oblast%20%281%2C2%2C3%2C4%29&path=..%2FDatabase%2FCensus%2F05%2F01%2F&lang=2&multilang=en|dead-url=yes}}</ref>
== Istoric ==
Este atestat documentar în [[1595]] ca moșie a voievodului [[Principatul Moldovei|Moldovei]] [[Ieremia Movilă]], de unde și numele de Moghilău sau Movilău. Peste puțin timp voievodul moldovean oferǎ localitatea ca dar de nuntǎ fiicei sale, cǎsǎtorite cu un nobil polonez din cunoscuta familie Potocki.
Timp de mai multe secole, orașul a făcut parte din [[Polonia]], devenind un important centru urban al regiunii [[Podolia]]. Din anul 1743 orașul s-a bucurat de așa-numitul ''drept de Magdeburg'', care-i conferea o
====Ghetoul Moghilău====
După al doilea război mondial orașul devine un important centru industrial, în special industrie alimentară și construcția de mașini. La recensământul populației din 1989 la Moghilău erau atestați 36 mii locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001 în oraș locuiau 32,2 mii locuitori, scăderea populației datorându-se în principal emigrației evreiești.▼
Înaintea ocupației germano-române a orașului în iunie 1941 locuiau în oraș circa 10,000 evrei. În toamna acelui an au rămas în localitate în jur de 3000-3,700, după ce o parte fuseseră recrutați în armata sovietică sau evacuați cu ea spre est de către autoritățile sovietice, iar alții au fost omorâți de unități germane și române.
<ref>Florence Heymann - Bottles in the Sea, Letters of Deported Jews in Mogilev (Transnistria), November-december 1941 în Local History, Transnational Memory in the Romanian Holocaust, ed. Valentina Glajar și Ed Teodorescu, pp.77-89 (Palgrave, Macmillan, 2011</ref><ref>Theodor Lavi, Jean Ancel - Pinkas kehilot Romania (Cartea comunităților evreiești din România), p. 466</ref><ref>{{Citat web |url=http://www.yadvashem.org/yv/he/research/ghettos_encyclopedia |accessdate=2018-07-31 |titlu=Ed. Ghettos Encyclopedia Institutului Yad Vashem, Ierusalim |archive-date=2018-07-31 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180731183809/http://www.yadvashem.org/yv/he/research/ghettos_encyclopedia/ |dead-url=yes }}</ref>
La Moghilău a fost organizat de către regimul mareșalului [[Ion Antonescu]], în anii [[Holocaust]]ului, în 1941-1944, un ghetou pentru evrei și o stație de tranzit pentru coloanele de evrei deportați spre nord-vestul Transnistriei. În vara și toamna anului 1941 se apreciază că ar fi trecut prin oraș circa 60,000 evrei <ref>Matatias Carp „Holocaust in Romania: Facts and Documents on the Annihilation of Romania’s Jews, 1940-1944” Bucharest, Primor 1994 vol.2 p.800</ref> dintre care circa 15,000 au reușit să rămână pe loc.<ref>După rapoarte românești 118,000 evrei au trecut la est, peste Nistru, din care jumătate au tranzitat prin Moghilâu și 15,000 dintre aceștia au izbutit să rămână la fața locului</ref>
Inginerul evreu Siegfried Jägendorf a obținut de la autoritățile române cele dintâi permise de muncă pentru 500 de evrei în scopul repunerii in funcție a centralei electrice locale. Acest act a constituit premiza constituirii ghetoului evreiesc din Moghilău. Din a doua zi a fost deschisă o bucătărie pentru acești evrei și familiile lor, reprezentând atunci un total de 2000 de persoane <ref>Shahan p.194; Ben Tzion Fuchs (ed) „Séfer Yehudèy Suceava (Shotz) ukehilot hasvivá” Cartea evreilor din Suceava și a comunităților din împrejurime, Tepper, 2007 p.106</ref>
La 30 noiembrie 1941, comandantul județului a ordonat deportarea tuturor acelor evrei aflați în oraș care nu posedau permise de a lucra în Moghilău. Ordinul a fost repetat în decembrie, ceea ce denotă faptul că nu fusese aplicat. Deoarece prezența evreilor in Transnistria era considerată temporară, ei erau, în afara de aceasta, pasibili de noi deportări in orice zi. Cu toată duritatea condițiilor, evreii cărora li s-a permis să rămână la Moghilău se considerau „norocoși”, deoarece în ghetou erau locuri de muncă organizate, conducătorii de comunități aflați aici aveau legături cu reprezentanți ai autorităților, cu ajutorul mitei se puteau obține uneori permise de muncă și alte înlesniri salvatoare de vieți.
Cu toate expulzările din oraș și mortalitatea ridicată din cauza condițiilor foarte grele de trai care favorizau epidemiile, numărul evreilor a continuat să rămână de circa 15,000 (după datele oficiale 13,000) fiindcă în ghetou se mai strecurau noi veniți. Din cei 15,000 circa 12,000 erau evrei deportați din România.
Mulți nu posedau permise de muncă, și inginerul Jägendorf se străduia să primească la muncă un număr mare de oameni. Exista o spaimă permanentă a deportărilor, precum și spaima de prezența în localitate a unui comandament german.
O mare mortalitate era cauzată de epidemii, mai ales de tifos, de asemenea de foamete, acte de violență, până în noiembrie 1941 fiind curmată viața la 5000 din locuitorii ghetoului.
În decembrie 1943 peste 3000 de evrei au primit permisiunea de a se întoarce în România. În martie 1944 conducătorii evrei din București au obținut returnarea în România a 1400 copii evrei orfani. La 19 martie 1944 unități de tancuri ale Armatei sovietice de pe Frontul al II-lea Ucrainean au intrat în Moghilău, izgonind trupele germane și române.
▲După al doilea război mondial, orașul
== Atracții turistice ==
Printre obiectivele de interes turistic ale orașului se numără catedrala ortodoxă [[Sfântul Nicolae]] (1754), biserica ortodoxă [[Sfânta Parascheva]] (1775) și biserica ortodoxă [[Sfântul Gheorghe]] (1819). În oraș funcționează un muzeu al ținutului și un colegiu de medicină.
<div style="text-align:center">
<gallery>
File:GFRANQ A1410833 14335101.jpg|Fosta farmacie, construită în 1902
Linia 49 ⟶ 66:
File:Пам%27ятник_національному_герою_Італії_М._Буянову.jpg|Statuie dedicată lui [[Mihail Buianov]]
File:Памятник_Миколі_Гоголю.jpg|Bustul lui [[Nikolai Gogol]]
File:
File:Церква_Св._Олександра_Невського_1.jpg|Biserica Sf. Alexandr Nevski, construită în secolul al XIX-lea
File:Церква_Св._Олександра_Невського.jpg|Biserica Sf. Alexandr Nevski
Linia 55 ⟶ 72:
File:Муз_Школа.jpg|Monument arhitectural
File:Миколаївська_церква,_збоку.jpg|Biserica Sf. Nicolae
</gallery>
</
== Referințe ==
<references/><ref>{{Citat web|url=https://mohyliv.info/ro/|titlu=Site ul web al Mohyliv Podilskyi Mohyliv.info|publisher=Site Ul web al orașului Mogyliv Podilskyi|accessdate=2024-02-10|limbă=ro-RO}}</ref>
== Legături externe ==
* [http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cum-a-fondat-o-colonie-dincolo-de-nistru-rivalul-lui-mihai-viteazu-277125.html Cum a fondat o colonie dincolo de Nistru rivalul lui Mihai Viteazu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120915052252/http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cum-a-fondat-o-colonie-dincolo-de-nistru-rivalul-lui-mihai-viteazu-277125.html |date=2012-09-15 }}, 14 septembrie 2012, Claudiu Padurean, ''România liberă''
{{Regiunea Vinnița}}
{{Mohîliv-Podilskîi}}
{{Treceri peste râul Nistru din Republica Moldova}}
[[Categorie:Fondări în 1595]]
[[Categorie:Județul Moghilău, Transnistria| 01]]
[[Categorie:Localități din județul Moghilău, Transnistria|! 01]]
[[Categorie:Orașe
[[Categorie:Moghilău]]
| |||