Linux: Diferență între versiuni
Conținut șters Conținut adăugat
m redenumit referinta. debug la un modul pe lua |
m redenumit o referinta. cade un modul pe lua din cauza denumirii :D (facepalm) |
||
Linia 33:
[[Fișier:Tux.svg|miniatura|Tux, mascota Linux|200px]]
'''Linux''' (pronunțat {{AFI|ˈlɪnəks}} în [[engleza americană]]<ref>{{citat web|url=http://safalra.com/science/linguistics/linux-pronunciation/|title=Pronunciation of ‘Linux’|last=Safalra|date=2007-04-14|work=Safalra’s Website|accessdate=2009-09-15}}</ref><ref name="Foldoc09Jun06">{{citat web|url = http://foldoc.org/linux|title = Linux|accessdate = 2009-09-15|last = Free On-Line Dictionary of Computing|authorlink = |year = 2006|month = June}}</ref> și {{AFI|ˈlɪnʊks}} în Canada și Europa<ref>Torvalds utiliza în engleză pronunția {{IPA|/ˈlɪnʊks/}}.<br />{{ cite newsgroup | newsgroups = comp.os.linux | title = Re: How to pronounce "Linux"? | id = 1992Apr23.123216.22024@klaava.Helsinki.FI | date = 23 April 1992 | accessdate = 2007-01-09 }}<br /> Torvalds a pus la dispoziție o înregistrare audio cu pronunția sa în engleză ({{IPA|/ˈlɪnʊks/}}: {{citat web | url = http://www.paul.sladen.org/pronunciation/ | title = How to pronounce Linux? | accessdate = 2006-12-17 }}) și în suedeză ({{IPA|/ˈlɪːnɤks/}}: {{citat web | url = http://www.kernel.org/pub/linux/kernel/SillySounds/ | title = Linus pronouncing Linux in English and Swedish | accessdate = 2007-01-20 }}</ref>) este o familie de sisteme de operare de tip [[Unix]] care folosesc [[Nucleul Linux]] (în engleză ''kernel''). Linux poate fi instalat pe o varietate largă de [[hardware]], începând cu telefoane mobile, tablete, console video, continuând cu calculatoare personale până la supercomputere.<ref name="LinuxDevices">{{citat web|url = http://www.trl.ibm.com/projects/ngm/wp10_e.htm|title = Linux Watch|accessdate = 2009-09-29|last = [[IBM]]|authorlink = |year = 2001|month = October}}</ref><ref name="IBMLinuxWatch">{{citat web|url = http://www.linuxfordevices.com/c/a/News/Trolltech-rolls-complete-Linux-smartphone-stack/|title = Trolltech rolls "complete" Linux smartphone stack|accessdate = 2009-09-29|last = Linux Devices|authorlink = |year = 2010|month = January|archiveurl=http://archive.is/9aNu|archivedate=2012-05-25}}</ref><ref>{{citat web | title = IBM's newest mainframe is all Linux | url = http://www.computerworld.com/s/article/9142007/IBM_s_newest_mainframe_is_all_Linux_ | last = Computerworld | first = Patrick Thibodeau | accessdate = 2009-02-22 }}</ref><ref>{{citat web | title = Linux rules supercomputers | url = http://www.forbes.com/home/enterprisetech/2005/03/15/cz_dl_0315linux.html | last = Lyons | first = Daniel | accessdate = 2007-02-22 }}</ref>
Linux este cunoscut în principal pentru utilizarea sa ca server, în 2009 i se estima o [http://en.wikipedia.org/wiki/Usage_share_of_operating_systems#Servers cotă de piață] între 20-40%. Cota de piață de desktop este estimată între 1-2% și 4.8%.<ref name="W3Schools">{{citat web|url = http://www.w3schools.com/browsers/browsers_os.asp|title = OS Platform Statistics|accessdate = 2010-07-14|last = W3Schools}}</ref> În ultimii ani, Linux a început să devină tot mai popular atât datorită unor distribuții precum [[Ubuntu]], [[openSUSE]], [[Fedora (distribuție Linux)|Fedora]], precum și datorită apariției netbook-urilor și a noii generații de telefoane inteligente (în engleză ''smart phone'') care rulează o versiune încorporată de Linux. <ref name="Developer-network01Jan2010">{{cite news|url = http://ldn.linuxfoundation.org/blog-entry/smartbook-playing-field-wide-open-linux|title = Smartbook Playing Field Wide Open for Linux|accessdate = 2008-12-21|last = The Developer-network|authorlink = |year = 2010|month = January}}</ref><ref name="revista-Economist-04Dec08">{{cite news|url = http://www.economist.com/science/tq/displaystory.cfm?story_id=12673233|title = Small is beautiful|accessdate = 2008-12-21|last = [[The Economist]]|authorlink = |year = 2008|month = December}}</ref>
Nucleul Linux a fost dezvoltat inițial pentru [[microprocesor]]ul [[Intel 80386|Intel 386]], dar în prezent rulează pe o mare gamă de microprocesoare și arhitecturi de calculatoare. Este folosit pe [[Computer personal|calculatoare de tip personal]], [[server]]e, pe [[supercomputer]]e, dar și pe [[Sistem înglobat|sisteme înglobate]] (''embedded'' ), cum ar fi unele [[telefon mobil|telefoane mobile]] sau recordere video.
| |||