Linux: Diferență între versiuni
Conținut șters Conținut adăugat
Rescuing 6 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.2 |
mFără descriere a modificării |
||
| (Nu s-au afișat 12 versiuni intermediare efectuate de alți 7 utilizatori) | |||
Linia 2:
| nume = GNU/Linux<br /><small>Linux</small>
| logo =[[File:Tux.svg|100px|]]
| imagine =
| comentariu =[[Ubuntu]]
| dezvoltator =[[Linus Torvalds]] <br>Comunitatea Linux
| programat_în = [[C (limbaj de programare)|C]] și [[Limbaj de asamblare]]
| familie =[[
| stare_de_lucru = Activ
| model_surse =Open Source
| lansare = 17 septembrie 1991
| ultima_versiune_stabilă =
| data_ultimei_versiuni =
| ultima_preversiune =
| data_ultimei_preversiuni =
| segment_de_piață = [[Computer personal|Calculatoare personale]], [[server]]e, [[telefon mobil|telefoane mobile]], [[supercomputer]]e, [[sistem înglobat|sisteme înglobate]]
| limba = Multilingual
Linia 24:
| influențe =
| influențat =
| ui =[[X Window System|X11]], [[Wayland]], [[GNOME]], [[KDE]], [[Xfce]], [[LXQt]], [[LXDE]], [[Openbox]], [[MATE]], [[Cinnamon]], etc
| predecesor =
| succesor =
Linia 32:
[[Fișier:KDE Plasma 5.18 GUI under freshly installed Arch Linux.png|alt=|miniatura|200x200px|Linux rulând cu intefața grafică [[KDE Plasma 5]]]]
[[Fișier:Tux.svg|miniatura|Tux, mascota Linux|200px]]
'''Linux''' (pronunțat {{AFI|ˈlɪnəks}} în [[engleza americană]]<ref>{{citat web|url=http://safalra.com/science/linguistics/linux-pronunciation/|title=Pronunciation of ‘Linux’|last=Safalra|date=2007-04-14|work=Safalra’s Website|accessdate=2009-09-15|archive-date=2012-07-16|archive-url=https://archive.today/20120716182921/http://safalra.com/science/linguistics/linux-pronunciation/|dead-url=yes}}</ref><ref name="Foldoc09Jun06">{{citat web|url = http://foldoc.org/linux|title = Linux|accessdate = 2009-09-15|last = Free On-Line Dictionary of Computing|authorlink = |year = 2006|month = June}}</ref> și {{AFI|ˈlɪnʊks}} în Canada și Europa<ref>Torvalds utiliza în engleză pronunția {{IPA|/ˈlɪnʊks/}}.<br />{{ cite newsgroup | newsgroups = comp.os.linux | title = Re: How to pronounce "Linux"? | id = 1992Apr23.123216.22024@klaava.Helsinki.FI | date = 23 April 1992 | accessdate = 2007-01-09 }}<br /> Torvalds a pus la dispoziție o înregistrare audio cu pronunția sa în engleză ({{IPA|/ˈlɪnʊks/}}: {{citat web | url = http://www.paul.sladen.org/pronunciation/ | title = How to pronounce Linux? | accessdate = 2006-12-17 }}) și în suedeză ({{IPA|/ˈlɪːnɤks/}}: {{citat web | url = http://www.kernel.org/pub/linux/kernel/SillySounds/ | title = Linus pronouncing Linux in English and Swedish | accessdate = 2007-01-20 }}</ref>) este o familie de sisteme de operare de tip [[Unix-like]] care folosesc [[Nucleul Linux]] (în engleză ''kernel''). Linux poate fi instalat pe o varietate largă de [[hardware]], începând cu telefoane mobile, tablete, console video, continuând cu calculatoare personale până la supercomputere.<ref name="LinuxDevices">{{citat web|url = http://www.trl.ibm.com/projects/ngm/wp10_e.htm|title = Linux Watch|accessdate = 2009-09-29|last = [[IBM]]|authorlink = |year = 2001|month = October}}</ref><ref name="IBMLinuxWatch">{{citat web|url = http://www.linuxfordevices.com/c/a/News/Trolltech-rolls-complete-Linux-smartphone-stack/|title = Trolltech rolls "complete" Linux smartphone stack|accessdate = 2009-09-29|last = Linux Devices|authorlink = |year = 2010|month = January|archiveurl = https://archive.is/20120525231448/http://www.linuxfordevices.com/c/a/News/Trolltech-rolls-complete-Linux-smartphone-stack/|archivedate = 2012-05-25|dead-url = no}}</ref><ref>{{citat web | title = IBM's newest mainframe is all Linux | url = http://www.computerworld.com/s/article/9142007/IBM_s_newest_mainframe_is_all_Linux_ | last = Computerworld | first = Patrick Thibodeau | accessdate = 2009-02-22 | archive-date = 2016-11-11 | archive-url = https://web.archive.org/web/20161111053745/http://www.computerworld.com/article/2521639/computer-hardware/ibm-s-newest-mainframe-is-all-linux.html | dead-url = yes }}</ref><ref>{{citat web | title = Linux rules supercomputers | url = http://www.forbes.com/home/enterprisetech/2005/03/15/cz_dl_0315linux.html | last = Lyons | first = Daniel | accessdate = 2007-02-22 }}</ref>
Linux este cunoscut în principal pentru utilizarea sa ca server, în 2009 i se estima o [http://en.wikipedia.org/wiki/Usage_share_of_operating_systems#Servers cotă de piață] între 20-40%. Cota de piață de desktop este estimată între 1-2% și 4.8%.<ref name="W3Schools">{{citat web|url = http://www.w3schools.com/browsers/browsers_os.asp|title = OS Platform Statistics|accessdate = 2010-07-14|last = W3Schools}}</ref> În ultimii ani, Linux a început să devină tot mai popular atât datorită unor distribuții precum [[Ubuntu]], [[openSUSE]], [[Fedora (distribuție Linux)|Fedora]], precum și datorită apariției netbook-urilor și a noii generații de telefoane inteligente (în engleză ''smart phone'') care rulează o versiune încorporată de Linux. <ref name="Developer-network01Jan2010">{{cite news|url = http://ldn.linuxfoundation.org/blog-entry/smartbook-playing-field-wide-open-linux|title = Smartbook Playing Field Wide Open for Linux|accessdate = 2008-12-21|last = The Developer-network|authorlink = |year = 2010|month = January}}</ref><ref name="revista-04Dec08">{{cite news|url = http://www.economist.com/science/tq/displaystory.cfm?story_id=12673233|title = Small is beautiful|accessdate = 2008-12-21|last = [[The Economist]]|authorlink = |year = 2008|month = December}}</ref>
Linia 39:
Sistemele Linux includ nucleul, bibliotecile de sistem, bibliotecile de dezvoltare și un număr (de obicei destul de ridicat) de [[program (informatică)|programe]] utilitare și aplicații, servere grafice (X), sisteme de ferestre si [[Spațiu de lucru|spații de lucru]] ([[KDE]], [[Gnome]], [[Cinnamon]], [[Fluxbox]], [[Xfce]], [[LXQt]], MATE etc.), [[navigator web]] ([[Firefox]], [[Lynx]], [[Konqueror]]), aplicații și suite de aplicații „de birou” ([[LibreOffice]]), program de prelucrare grafică ([[Gimp]]), program de configurare, servere de [[web]] etc. Instalarea programelor noi se poate face fie prin compilare directă, fie prin intermediul pachetelor, care verifică existența și disponibilitatea altor programe necesare pe sistem înainte de a instala noul program. Managerele de pachete moderne asigură descărcarea pachetelor lipsă necesare (dacă este cazul) și instalarea lor automată „dintr-un clic”. Sistemele moderne Linux au atât capacități multimedia avansate, ([[grafică 3D]] accelerată hardware, sunet ''surround'', suport pentru tehnologie ''[[bluetooth]]'' etc.), cât și suport pentru ''[[hardware]]'' mai vechi, fiind adaptabile și scalabile în funcție de necesități.
Fiind un sistem
*este un sistem ierarhic, există un singur director rădăcină din care pleacă toate directoarele și care este întotdeauna montat
*are o structură bazată pe funcția fișierelor, nu subordonată programelor. Componentele unui program sunt răspîndite în sistem și funcție de rolul lor (bibliotecile într-un director de biblioteci sau executabilele într-un director de executabile).
Linia 45:
==Scurt istoric==
{{articol principal|Linux_(nucleul)#Istorie}}
Dezvoltarea sistemului a fost începută de către inginerul finlandez [[Linus Torvalds]], care inițial dorea să obțină un sistem similar cu [[Minix]],
Pe 25 august 1991, Linus Torvalds anunță ca lucrează la un sistem de operare gratuit, prin intermediul unui mesaj către comp.os.minix Usenet, grupurile de discuții Minix:
Linia 61:
''P.S. Da - nu conține cod Minix și are un sistem de fișiere multi-threaded. Nu e portabil (folosește task-switching 386 etc) și probabil nu va suporta nimic altceva decât hardiskuri AT, deoarece doar asta am.''»
Linux
«''De la: Linus Benedict Torvalds Newsgroups: comp.os.minix''
Linia 167:
{{Distribuții Linux}}
{{Unix}}
{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Linux| ]]
[[Categorie:Software multiplatformă]]
| |||