[go: up one dir, main page]

Linux: Diferență între versiuni

Conținut șters Conținut adăugat
m adaugat link
mFără descriere a modificării
 
(Nu s-au afișat 15 versiuni intermediare efectuate de alți 9 utilizatori)
Linia 2:
| nume = GNU/Linux<br /><small>Linux</small>
| logo =[[File:Tux.svg|100px|]]
| imagine =Desktop_Ubuntu_20Ubuntu_22.0410_Kinetic_Kudu.png
| comentariu =[[Ubuntu]] 2022.0410 ''FocalKinetic FossaKudu'', o [[distribuție GNU/Linux]].
| dezvoltator =[[Linus Torvalds]] <br>Comunitatea Linux
| programat_în = [[C (limbaj de programare)|C]] și [[Limbaj de asamblare]]
| familie =[[UNIXUnix-like]]
| stare_de_lucru = Activ
| model_surse =Open Source
| lansare = 17 septembrie 1991
| ultima_versiune_stabilă = 56.89.148
| data_ultimei_versiuni = 75 octombrieiulie 20202024
| ultima_preversiune =5 6.910-rc7
| data_ultimei_preversiuni =11 octombrie7 2020iulie 2024
| segment_de_piață = [[Computer personal|Calculatoare personale]], [[server]]e, [[telefon mobil|telefoane mobile]], [[supercomputer]]e, [[sistem înglobat|sisteme înglobate]]
| limba = Multilingual
Linia 24:
| influențe =
| influențat =
| ui =[[X Window System|X11]], [[Wayland]], [[GNOME]], [[KDE]], [[Xfce]], [[LXQt]], [[LXDE]], [[Openbox]], [[MATE]], [[Cinnamon]], etc
| predecesor =
| succesor =
Linia 32:
[[Fișier:KDE Plasma 5.18 GUI under freshly installed Arch Linux.png|alt=|miniatura|200x200px|Linux rulând cu intefața grafică [[KDE Plasma 5]]]]
[[Fișier:Tux.svg|miniatura|Tux, mascota Linux|200px]]
'''Linux''' (pronunțat {{AFI|ˈlɪnəks}} în [[engleza americană]]<ref>{{citat web|url=http://safalra.com/science/linguistics/linux-pronunciation/|title=Pronunciation of ‘Linux’|last=Safalra|date=2007-04-14|work=Safalra’s Website|accessdate=2009-09-15|archive-date=2012-07-16|archive-url=https://archive.today/20120716182921/http://safalra.com/science/linguistics/linux-pronunciation/|dead-url=yes}}</ref><ref name="Foldoc09Jun06">{{citat web|url = http://foldoc.org/linux|title = Linux|accessdate = 2009-09-15|last = Free On-Line Dictionary of Computing|authorlink = |year = 2006|month = June}}</ref> și {{AFI|ˈlɪnʊks}} în Canada și Europa<ref>Torvalds utiliza în engleză pronunția {{IPA|/ˈlɪnʊks/}}.<br />{{ cite newsgroup | newsgroups = comp.os.linux | title = Re: How to pronounce "Linux"? | id = 1992Apr23.123216.22024@klaava.Helsinki.FI | date = 23 April 1992 | accessdate = 2007-01-09 }}<br /> Torvalds a pus la dispoziție o înregistrare audio cu pronunția sa în engleză ({{IPA|/ˈlɪnʊks/}}: {{citat web | url = http://www.paul.sladen.org/pronunciation/ | title = How to pronounce Linux? | accessdate = 2006-12-17 }}) și în suedeză ({{IPA|/ˈlɪːnɤks/}}: {{citat web | url = http://www.kernel.org/pub/linux/kernel/SillySounds/ | title = Linus pronouncing Linux in English and Swedish | accessdate = 2007-01-20 }}</ref>) este o familie de sisteme de operare de tip [[Unix-like]] care folosesc [[Nucleul Linux]] (în engleză ''kernel''). Linux poate fi instalat pe o varietate largă de [[hardware]], începând cu telefoane mobile, tablete, console video, continuând cu calculatoare personale până la supercomputere.<ref name="LinuxDevices">{{citat web|url = http://www.trl.ibm.com/projects/ngm/wp10_e.htm|title = Linux Watch|accessdate = 2009-09-29|last = [[IBM]]|authorlink = |year = 2001|month = October}}</ref><ref name="IBMLinuxWatch">{{citat web|url = http://www.linuxfordevices.com/c/a/News/Trolltech-rolls-complete-Linux-smartphone-stack/|title = Trolltech rolls "complete" Linux smartphone stack|accessdate = 2009-09-29|last = Linux Devices|authorlink = |year = 2010|month = January|archiveurl =http https://archive.is/9aNu20120525231448/http://www.linuxfordevices.com/c/a/News/Trolltech-rolls-complete-Linux-smartphone-stack/|archivedate = 2012-05-25|dead-url = no}}</ref><ref>{{citat web | title = IBM's newest mainframe is all Linux | url = http://www.computerworld.com/s/article/9142007/IBM_s_newest_mainframe_is_all_Linux_ | last = Computerworld | first = Patrick Thibodeau | accessdate = 2009-02-22 | archive-date = 2016-11-11 | archive-url = https://web.archive.org/web/20161111053745/http://www.computerworld.com/article/2521639/computer-hardware/ibm-s-newest-mainframe-is-all-linux.html | dead-url = yes }}</ref><ref>{{citat web | title = Linux rules supercomputers | url = http://www.forbes.com/home/enterprisetech/2005/03/15/cz_dl_0315linux.html | last = Lyons | first = Daniel | accessdate = 2007-02-22 }}</ref>
Linux este cunoscut în principal pentru utilizarea sa ca server, în 2009 i se estima o [http://en.wikipedia.org/wiki/Usage_share_of_operating_systems#Servers cotă de piață] între 20-40%. Cota de piață de desktop este estimată între 1-2% și 4.8%.<ref name="W3Schools">{{citat web|url = http://www.w3schools.com/browsers/browsers_os.asp|title = OS Platform Statistics|accessdate = 2010-07-14|last = W3Schools}}</ref> În ultimii ani, Linux a început să devină tot mai popular atât datorită unor distribuții precum [[Ubuntu]], [[openSUSE]], [[Fedora (distribuție Linux)|Fedora]], precum și datorită apariției netbook-urilor și a noii generații de telefoane inteligente (în engleză ''smart phone'') care rulează o versiune încorporată de Linux. <ref name="Developer-network01Jan2010">{{cite news|url = http://ldn.linuxfoundation.org/blog-entry/smartbook-playing-field-wide-open-linux|title = Smartbook Playing Field Wide Open for Linux|accessdate = 2008-12-21|last = The Developer-network|authorlink = |year = 2010|month = January}}</ref><ref name="revista-04Dec08">{{cite news|url = http://www.economist.com/science/tq/displaystory.cfm?story_id=12673233|title = Small is beautiful|accessdate = 2008-12-21|last = [[The Economist]]|authorlink = |year = 2008|month = December}}</ref>
 
Linia 39:
Sistemele Linux includ nucleul, bibliotecile de sistem, bibliotecile de dezvoltare și un număr (de obicei destul de ridicat) de [[program (informatică)|programe]] utilitare și aplicații, servere grafice (X), sisteme de ferestre si [[Spațiu de lucru|spații de lucru]] ([[KDE]], [[Gnome]], [[Cinnamon]], [[Fluxbox]], [[Xfce]], [[LXQt]], MATE etc.), [[navigator web]] ([[Firefox]], [[Lynx]], [[Konqueror]]), aplicații și suite de aplicații „de birou” ([[LibreOffice]]), program de prelucrare grafică ([[Gimp]]), program de configurare, servere de [[web]] etc. Instalarea programelor noi se poate face fie prin compilare directă, fie prin intermediul pachetelor, care verifică existența și disponibilitatea altor programe necesare pe sistem înainte de a instala noul program. Managerele de pachete moderne asigură descărcarea pachetelor lipsă necesare (dacă este cazul) și instalarea lor automată „dintr-un clic”. Sistemele moderne Linux au atât capacități multimedia avansate, ([[grafică 3D]] accelerată hardware, sunet ''surround'', suport pentru tehnologie ''[[bluetooth]]'' etc.), cât și suport pentru ''[[hardware]]'' mai vechi, fiind adaptabile și scalabile în funcție de necesități.
 
Fiind un sistem derivat din UNIXUnix-like, Linux prezintă două caracteristici specifice:
*este un sistem ierarhic, există un singur director rădăcină din care pleacă toate directoarele și care este întotdeauna montat
*are o structură bazată pe funcția fișierelor, nu subordonată programelor. Componentele unui program sunt răspîndite în sistem și funcție de rolul lor (bibliotecile într-un director de biblioteci sau executabilele într-un director de executabile).
Linia 45:
==Scurt istoric==
{{articol principal|Linux_(nucleul)#Istorie}}
Dezvoltarea sistemului a fost începută de către inginerul finlandez [[Linus Torvalds]], care inițial dorea să obțină un sistem similar cu [[Minix]], derivatcare dineste tot [[Unix-like]], dar fără limitările acestuia. Torvalds a scris un kernel care să lucreze pe platformele AT-386 și 484 având la baza conceptele din cartea ''Operating System'' a lui [[Andrew Tanenbaum]].
 
Pe 25 august 1991, Linus Torvalds anunță ca lucrează la un sistem de operare gratuit, prin intermediul unui mesaj către comp.os.minix Usenet, grupurile de discuții Minix:
Linia 61:
''P.S. Da - nu conține cod Minix și are un sistem de fișiere multi-threaded. Nu e portabil (folosește task-switching 386 etc) și probabil nu va suporta nimic altceva decât hardiskuri AT, deoarece doar asta am.''»
 
Linux v 0.01 a fost lansat la 17 septembrie 1991 și a fost pus pe net. Versiunea 0.02 a apărut pe 5 Octombrie, împreună cu o nouă declarație a lui Torvalds:
 
«''De la: Linus Benedict Torvalds Newsgroups: comp.os.minix''
Linia 74:
 
==Originea numelui Linux==
Inițial, Torvalds a dat numele kernelului '''Freax''', un amestec de ''free'' withcu ''freak'' și litera “x”, de la Unix. Pentru a facilita dezvoltarea, fișierele au fost trimise la [[server]]ul [[FTP]] (ftp.funet.fi) al Finnish University and Research Network (FUNET) în septembrie 1991. Ari Lemmke de la [[Universitatea de Tehnologie din Helsinki]] (HUT), care era unul dintre administratorii voluntari ai serverului FTP, nu a considerat termenul “Freax” ca fiind un nume bun. În consecință, el a schimbat pe server denumirea proiectului în “Linux” fără a-l consulta pe Torvalds. Mai tarziu, Torvalds a consimțit la denumirea “Linux”.
 
Uneori mai este întâlnit sub numele de '''GNU/Linux'''<ref>[http://www.gnu.org/gnu/why-gnu-linux.ro.html De ce GNU/Linux? - Proiectul GNU - Fundația pentru Software Liber (FSF - Free Software Foundation)<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> și este cel mai cunoscut exemplu de colaborare și dezvoltare [[Software liber]] sub licență [[GPL (licența)|GPL]].
 
Termenul ''Linux'' se referă și la [[nucleul Linux]], însă în mod uzual este folosit pentru a descrie întregul [[sistem de operare]] pentru [[calculator|calculatoare]], compus din nucleul Linux, biblioteci software și diverse unelte. O "[[distribuție Linux]]" adaugă acestor componente de bază o mare cantitate de [[program (informatică)|programe]], organizate în „pachete”. Folosirea termenului „Linux” pentru întreg sistemul, deși foarte răspândită, este contestată de către [[Richard Stallman]] și [[Free Software Foundation]] (autorii Proiectului [[GNU]], ale cărui produse sunt incluse în cea mai mare parte din distribuțiile Linux). Aceștia propun utilizarea termenului GNU/Linux ("GNU și Linux") sau GNU+Linux ("GNU plus Linux")<ref>[http://archive.is/20120711223115/kerneltrap.org/node/4484 Interview: Richard Stallman | KernelTrap<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.gnu.org/gnu/linux-and-gnu.ro.html|titlu=Linux și GNU - Proiectul GNU - Free Software Foundation|publisher=www.gnu.org|accessdate=2022-01-28}}</ref>.
 
== Nucleul Linux ==
Linia 100:
* openSUSE Leap<ref>[https://en.opensuse.org/Portal:Leap Portal:Leap]</ref> - o distribuție orientată atât spre [[servere]] cât și spre stații de lucru și [[desktop]]uri, care pune accentul pe ușurința în utilizare și configurare. Produsă de compania germană [[SuSE]], parte a grupului [[Novell]].
* [[Fedora (distribuție Linux)]] - născută din proiectul [[Red Hat Linux]], dar conținând exclusiv software liber și disponibil gratuit de pe [[Internet]].
* [[Debian GNU/Linux]], una din distribuțiile cele mai cuprinzătoare din Internet, conținând un număr uriaș de pachete. Creatorii proiectului au dezvoltat managerul de pachete [[Advanced Packaging Tool|APT]] și pachetele [[DEB]].
* [[Linux Mint]] este o distribuție pentru calculatoare personale bazată pe [[Ubuntu]] și [[Debian]]
* [[PCLinuxOS]] - o distribuție derivată din [[Mandriva Linux]], destinată mediului desktop și care se remarcă prin usurința instalării, fiind adecvată pentru utilizatorii începători.
Linia 153:
 
== Legături externe ==
* [http://wiki.lug.ro/Linux_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia wiki.lug.ro] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131016173240/http://wiki.lug.ro/Linux_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia |date=2013-10-16 }}
* [http://wiki.lug.ro/Comunit%C4%83%C5%A3i_Linux_din_Rom%C3%A2nia Comunități Linux din România] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131015062022/http://wiki.lug.ro/Comunit%C4%83%C5%A3i_Linux_din_Rom%C3%A2nia |date=2013-10-15 }}
* [https://wiki.ceata.org/index.php/Comunit%C4%83%C8%9Bi_rom%C3%A2ne%C8%99ti_din_jurul_distribu%C8%9Biilor_de_GNU%2BLinux Comunități românești din jurul distribuțiilor de GNU+Linux]
* [http://libertateadigitala.ro/documente/2013/rom/index.html Fundația pentru Programe Libere] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150706053710/http://libertateadigitala.ro/documente/2013/rom/index.html |date=2015-07-06 }}
* [http://www.linux.org/ Pagina Linux]
* [http://www.kernel.org/ Arhiva versiunilor de nuclee Linux]
Linia 162:
* [http://www.linuxfoundation.org/ Situl fundației Linux]
* [http://www.distrowatch.com/ Sit web cu informații despre majoritatea distribuțiilor Linux existente]
* [http://blog.interpc.ro/categorie/tutoriale-linux/6/ Tutoriale Linux] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160402135749/http://blog.interpc.ro/categorie/tutoriale-linux/6/ |date=2016-04-02 }}
* [https://www.despre-linux.eu/ despre-linux.eu]
 
{{Distribuții Linux}}
{{Unix}}
{{Control de autoritate}}
{{Informații bibliotecare}}
[[Categorie:Linux| ]]
[[Categorie:Software multiplatformă]]