Codul Morse: Diferență între versiuni

{{Referințe}}[[FişierFișier:International Morse Code.svg|thumb|360px|Un tabel (publicat în 1922) al codului Morse pentru litere şiși cifre.]]

'''Codul Morse''' sau '''alfabetul Morse''' este o metodă de transmitere a [[informație]]i folosind secvențe [[standard]]izate de semne sau pulsații scurte și lungi - cunoscute în mod comun ca „puncte” și „linii” - pentru litere, cifre și caracterele speciale specificespecialespecifice oricărui mesaj.

În ultimul timp, există un număr tot mai mare de dovezi carece indică faptul că adevăratul inventator al alfabetului Morse, cel puțin în varianta sa de început, a fost asistentul lui Morse, [[Alfred Vail]]. Acesta a murit sărac și aproape uitat. Vail a avut, de asemenea, și contribuții importante la realizarea tehnologică a primului telegraf și a variantelor sale ulterioare. Morse și urmașii săi au susținut și continuă să susțină contrariul.

Începând din 1836, artistul american Samuel FBF.B. Morse, fizicianul american Joseph Henry, și Alfred Vail au dezvoltat un sistem de telegraf electric. Acest sistem a trimis impulsuri de curent electric de-a lungul unor fire carece controlau un electromagnet carece a fost situat la capătul receptor al sistemului de telegraf.

În 1837, William Cooke siși Charles Wheatstone în Anglia au inceputînceput sasă foloseascafolosească un telegraf electric carece, de asemenea, utiliza electromagneți inîn capatulcapătul de receptierecepție. Cu toate acestea, în contrast cu orice sistem carece faceafăcea sunete de click-uri, sistemul lor folosea ace ce se învarteauînvârteau asupra literelor ce erau transmise. Cooke și Wheatstone în 1841 au construit un telegraf carece tipărea litere de pe o roată de fonturi lovitalovită cu un ciocan. AceastaAceastă masinamașină a fost construită pe baza telegrafului lor din 1840 siși a lucrat bine,; cu toate acestea, ei nu au reușit să găsească clienți pentru acest sistem și doar două exemple s-au construit vreodată.

Pe de altă parte, sistemul de americanicelor trei "americani pentru telegrafie, carece a fost folosit prima dată în aproximativ 1844, a fost proiectat pentru a face crestături pe o bandă de hârtie, când curențicurenții electrici erau primitiprimiți. Codul Morse a fost dezvoltat astfel încât operatorii sasă poată traduce crestăturile marcat pe banda de hârtie în mesaje text. La început, Morse a planificat să transmită doar cifre, și folosea un dicționar pentru a căuta fiecare cuvânt în funcție de numărul carece a fost trimis. Cu toate acestea, codul a fost extins de către Alfred Vail, care a inclus litere și caractere speciale, așa că ar putea fi folosit mai în general. Apoi, VeilVail a determinat frecvența de utilizare a literelor în limba engleză,: semnele scurte se numeau "puncte"„puncte”, siși cele lungi "linii"„linii”, siși literele cele mai folosite au primit secvente de puncte siși linii catcât mai scurte.

În telegraful original Morse, armatura receptor a făcea un zgomot clic, deoarece se mișca pentru a marca bandă de hârtie. Operatorii telegraf curând aau aflat că ei ar putea traduce clicurile direct în puncte și linii, și le-ar putea scrie de mână, astfel ne mai fiindnemaifiind necesară utilizarea uniunei bande de hârtie.

Când codul Morse a fost adaptat pentru comunicarea radio, punctele și liniile erau transmise ca pulsuri scurte și lungi. Mai tarziutârziu, oamenii și-au dat seama cacă ar putea învăța mai ușor codul Morse ca o limbă auzită decât o limbă scrisă.

Pentru a reproduce sunetele scoase de un receptor Morse, operatorii au vocalizat punctul ca "dit"„dit”, și linia ca "dah"„dah”. Punctele ce nu se aflau la finalul unei secvențe, au devenit "di"„di”. Ca exemplu, litera "c"„c” era vocalizată ca "dah„dah-di-dah-dit"dit”.

InÎn aviatie, codul morseMorse a inceputînceput sasă fie des folosit ca bază de comunicare în jurul anilor 1920. Cu toate cacă emitatoareleemițătoarele erau voluminoase și greu de utilizat, s-a mai încercat folosirea lor în aviație. În 1910, armata din SUA a încercat transmiterea de cod Morse dintdintr-un avion.

InÎn același an, un sistem radio de pe Airshipdirijabilul America„America” a fost utilizatesențial în transmitereacoordonarea unuisalvării mesajechipajului deacestuia. Dirijabile Zeppelin echipate cu sisteme radio au fost ajutorfolosite pentru echipajulbombardarea aparatuluiobiectivelor sau pentru supravegherea navelor în timpul primului război mondial. Cu toate acestea, nusistemele aradio au fost utilizatpuțin niciutilizate unîn sistemaeronautică radio aeronautic inîn timpul celui de-al doileaprimului razboirăzboi mondial.

IncepândÎncepând cu 1930, piloților similitari civililordar și celor din armatăcivili le era cerut să cunoască codul Morse, atât pentru comunicare, catcât și pentru recunoasterearecunoașterea balizelor.

Telegrafia Radio ce a folosit codul Morse a fost vitalavitală în timpul celui de-al doilea război mondial, în special în transmiterea de mesaje între nave de război și bazele navale ale Marinei Regale Britanice, Kriegsmarine, marinaMarina imperială japonezejaponeză, marinaMarina imperială canadiană, marinaMarina imperială australiană, marinaMarina Americana,americană și Paza de CoastaCoastă a SUA. Comunicarea la rază lungă de acțiune tip navă-navă a fost pe baza telegrafiei radio, prin intermediul unor mesaje criptate, deoarece sistemele de radio de pe acea vreme erau limitate în rază siși securitate. Radio telegrafie a fost, de asemenea, utilizatautilizată pe scară largă de către avioane, în special de avioanele de patrulare pe arii mari. În plus, armatele ce se deplasează rapid nu ar fi putut lupta efectiv fără telegrafie radio, pentru că se miscaumișcau mai repede decât puteau fi instalate liniile de telegraf și telefon.

Codul Morse a fost folosit ca un standard internațional pentru comunicații maritime până în 1999, când a fost înlocuit de către GMDSS (sisteme de comunicare marină de mare frecvență). Când Marina franceză a încetat folosirea codului Morse în 1997, ultimul mesaj transmis de aceasta a fost: „Către "Catre totitoți. Acesta estee strigătul ultim înainte de tăcerea noastră veșnică.” Și SUA a procedat la fel, însă din 2015, Forțele aeriene americane antrenează 10 oameni/an pentru a cunoaște codul.<ref>{{Citat web|url=http://swling.com/blog/2015/12/morse-code-training-in-the-air-force/|accessdate=|autor=|titlu=Morse code training in the Air Force}}</ref> De asemenea, Comisia Federală de Comunicare din SUA acordă autorizații de funcționare operatorilor comerciali de telegrafie dacă aceștia îi trec testele. <ref>{{Citat web|url=http://wireless.fcc.gov/commoperators/index.htm?job=tn|accessdate=|autor=fcc.gov. Federal Communications Commission|titlu=Radiotelegraph Operator License (T)|archive-date=2015-01-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20150113043918/http://wireless.fcc.gov/commoperators/index."htm?job=tn|dead-url=yes}}</ref>

Datorită dezvoltării ulterioare a comunicațiilor, folosind o gamă largă de [[Undă electromagnetică|unde electromagnetice]] și folosind metode mai avansate [[Tehnologie|tehnologic]], utilizarea alfabetului Morse a devenit în zilele noastre, într-un fel, desuetă și aproape uitată.

Totuși, există domenii de utilizare, așa cum ar fi [[Navigație|navigarea]] maritimă și aeriană, precum și comunicarea [[Radioamatorism|radioamatoareradio-amatoare]] (ce folosește unde electromagnetice continue), în care folosirea invenției [[Americani|americanului]] Morse este de neînlocuit. De fapt, codificarea Morse este singura modalitate [[digital]]ă de modulare și transmitere a informației carece poate fi folosită eficient și citită ușor de către oameni, fără a necesita existența unui [[computer]], fapt carece permite transmiterea digitală a informației pe canale de comunicare destinate transmiterii sunetelor și deci a vocii umane.

Alfabetul Morse poate fi transmis în mai multe feluri. Inițial, a fost transmis sub formă de pulsații electrice de-a lungul unei linii telegrafice, dar poate fi trasmistransmis ca un ton audio, ca un semnal radio având pulsații ori tonuri lungi și scurte, sau ca semnale mecanice ori vizuale, utilizând o [[lanternă]], un [[heliograf]] sau așa-numita [[lampa Aldis|lampă Aldis]].

Codul Morse poate fi considerat o formă timpurie de transmitere digitală a informației; totuși, este dificil de adaptat la transmiterea automată din cauza lungimii variabile a caracterelor sale. Ca atare, a fost înlocuit cu alte coduri de transmitere, incluzând [[codul Baudot]] și [[ASCII]], carece au lungimi standard pentru fiecare caracter distinct al mesajului.

Codul Morse a fost utilizat pentru mai mult de 160 de ani - mai mult decât orice alt sistem electric de codificare. Ceea ce se numește astăzi codul Morse este, de fapt, oarecum diferit de ceea ce a fost inițial dezvoltat de Morse și Vail. După unele modificări minore, Codul„Codul Morse InternationalInternațional” a fost standardizat la Congresul InternationalInternațional de telegrafieTelegrafie în 1865 la Paris, și, mai târziu, alfabetul Morse InternationalInternațional a făcut standard de Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (UIT).

Există un alfabet Morse internațional, carece este compus din șase elemente diferite:

# un spațiu liber între caracteresemne (între puncte și linii), egal, ca lungime, cu cea a unui punct;

# spațiu scurt (între litere), egal, ca lungime, cu cea a unei linii ;

# spațiu mediu (între cuvinte), egal, ca lungime, cu cea a doua linii;

Ceea ce este cunoscut ca alfabetul Morse diferă, într-un fel, de ceea ce a fost inițial creat și dezvoltat de către Morse și Vail. O îmbunătățire substanțială a codului, incluzând modificări la 11 litere, a fost creată și publicată în [[Germania]] în [[1848]], inventatorul acestei versiuni fiind [[Friedrich Clemens Gerke]]. Versiunea lui Gerke a fost ulterior adoptată ca standard în întreaga lume, primind numele de ''alfabet Morse internațional'' sau, pe scurt, ''Morse internațional''. În forma sa inițială, alfabetul Morse era limitat în special ca utilizare în [[Statele Unite ale Americii]] și a devenit ulterior cunoscut ca ''Railroad Code'' sau ''codul Morse american''.

=== Limbalimba română ===

* [http://www.morse.ro Traducere în cod morse și viceversa] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071011002005/http://www.morse.ro/ |date=2007-10-11 }}

* [http://ziarullumina.ro/magazin/codul-morse-un-sistem-de-comunicare-revolutionar Codul Morse, un sistem de comunicare revoluționar] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140121081847/http://ziarullumina.ro/magazin/codul-morse-un-sistem-de-comunicare-revolutionar |date=2014-01-21 }}, 27 aprilie 2013, Dan Cârlea, ''Ziarul Lumina''